Anul 2024 se anunță a fi unul plin de provocări economice pentru România, marcând o perioadă de incertitudini și ajustări bugetare.
Potrivit declarațiilor făcute de experți în cadrul unei dezbateri online organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), această perioadă va aduce scumpiri semnificative și o reducere a puterii de cumpărare.
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte ANCMMR, semnalează că anul 2024 va veni cu o serie de măsuri fiscale ce vor impacta direct consumatorii și producătorii. Printre acestea se numără creșterea de TVA pentru produsele care conțin zahăr într-o anumită cantitate, produsele bio, și cele montane, precum și accize majorate la tutun și alcool. Aceste schimbări vor conduce la majorări de prețuri pe piață, cu un impact direct asupra puterii de cumpărare a cetățenilor.
În acest context economic tensionat, Paraschiv observă un fenomen de „down-trade”, prin care consumatorii se orientează către produse mai ieftine, iar producătorii sunt nevoiți să reducă cantitățile pentru a menține prețurile la un nivel acceptabil. Legislația referitoare la ambalaje adaugă o presiune suplimentară, conducând la creșteri de costuri și, implicit, de prețuri la raft.
Perspectivele bugetare și fiscale pentru 2024
Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications la JTI Romania, Moldova și Bulgaria, compară situația actuală cu perioada de început a anului, când au apărut primele zvonuri legate de pachetul fiscal. Lazăr subliniază lipsa de predictibilitate și stabilitate în politicile fiscale, observând că termeni precum „predictibilitate” și „stabilitate” au devenit arhaisme în contextul actual.
Pe lângă aceste schimbări, este menționată și Strategia fiscal-bugetară pentru 2023-2025, care prevede o creștere a veniturilor din accizele la tutun. Lazăr accentuează necesitatea stabilității pentru planificarea afacerilor, criticând modificările ad-hoc și lipsa de coerență în politica fiscală.
Laurian Lungu, analist economic, descrie situația actuală ca fiind un haos fiscal, marcat de o creștere a proceselor birocratice. El remarcă o inversare a trendului de atragere a companiilor în România, ceea ce ar putea conduce la o diminuare a atractivității țării pe plan economic.
Sorin Orzac, prim vicepreședinte al Uniunii Naționale a Patronatului Român, subliniază importanța implicării directe a mediului de afaceri în guvernare pentru a contracara încetinirea creșterii economice și haosul legislativ. Orzac observă o tendință de dispariție a clasei de mijloc, fenomen care se manifestă deja în Germania și care, potrivit acestuia, va urma să se producă și în România.
