Home > Cultură > Istorie > 25 decembrie: finalul soților Ceaușescu. 32 de ani de libertate, 32 de ani de la ultima condamnare la moarte din România
Istorie Premium

25 decembrie: finalul soților Ceaușescu. 32 de ani de libertate, 32 de ani de la ultima condamnare la moarte din România

25 decembrie: finalul soților Ceaușescu. 32 de ani de libertate, 32 de ani de la ultima condamnare la moarte din România

Este prezentat pe scurt în articolul de mai jos contextul în care România a renunțat la comunism. Sunt menționate evenimentele și modul în care soții Ceaușescu au fost condamnați la moarte, precum și date cu privire la capetele de acuzație și la modul în care s-a ajuns la pedeapsa cu moartea.

25 decembrie, o filă marcantă în istoria țării

În urmă cu 32 de ani la Timișoara se anunța pentru prima dată sfârșitul a 42 de ani de comunism din România. Protestele care au cuprins întreaga țară au durat 10 zile, de pe data de 15 decembrie 1989, până pe data de 25 decembrie 1989. Flacăra revoluționară s-a extins rapid în blocul de est al Europei, oamenii fiind animați în mod special de căderea Zidului Berlinului – evenimentul care anunța moartea comunismului în Europa.

Majoritatea țărilor au ieșit de sub comunism și de sub influența sovietică într-un mod pașnic. Românii trecuseră printr-un deceniu foarte greu, anii ’80 fiind caracterizați de multă cenzură și mai ales de lipsa alimentelor și a facilităților, electricitatea și căldura fiind oprite pe durata aproape întregului an. Cei care au aflat mișcările din celelalte țări de la Europa liberă și prin alte mijloace, sperau că urmează o schimbare în bine și în România, din păcate lucrurile nu s-au putut întâmpla într-un mod pașnic.

„În ultimele săptămâni ale anului 1989, pătrund în România, prin intermediul posturilor de radio occidentale, veşti surprinzătoare: căderea Zidului Berlinului, deschi­derea frontierelor dintre Ungaria şi Austria, ca şi cum zidurile ar cădea de-adevăratelea. în Transilvania, la frontiera ungară, toată lumea ştie că prieteni sau vecini fug şi aleg calea exilului. Povestirile despre aceste ple­cări clandestine alimentează tot felul de zvonuri, reluate imediat de agenţiile de presă, chiar dacă uneori mai sunt şi infirmate”. Moartea Ceaușeștilor, Catherine Durandin cu participarea lui Guy Hoedts, traducere de Mariana Mureșan Ionescu, Humanitas, București, 2011, p. 81

Sătui de regimul auster la care erau supuși, oamenii ies în stradă și își spun nemulțumirile. Inițial protestele, declanșate inițial în Timișoara aveau scopul de a trage un semnal de atenție cu privire la încercarea regimului de a-l înlătura pe pastorul Bisericii Reformate Maghiare, László Tőkés. Mai apoi, protestele au început să fie îndreptate și împotriva regimului. Revoluționarii români au cerut înlăturarea lui Ceaușescu și schimbarea regimului de conducere.

„La Timişoara, pe 16 decembrie şi în zilele următoare, nimeni nu se preocupă de echilibrele europene. Urgenţa e trăită pe viu. Oraşul freamătă de la o zi la alta: mani­festaţii, revolte, represiune şi tiruri ale armatei. Totul începe în seara de 15, la biserica reformată, cu o mică manifestaţie împotriva deplasării lui Laszlo Tokes. Sunt puţini manifestanţi, înjur de cincizeci, în special tineri.” Moartea Ceaușeștilor, p. 91

32 de ani de libertate și 32 de ani de la ultima condamnare la moarte

Procesul și sfârșitul soților Ceaușescu

Ajuns în capitală Ceaușescu încearcă să câștige încrederea protestatarilor, fără succes. După ce liderul român comunist ține ultimul său discurs în data de 21 decembrie 1989 în fața unei mulțimi din Piața Palatului (actuala Piața Revoluției) redat și la televiziune, în data de 22 decembrie soții Ceaușescu încearcă să fugă din București. Sunt capturați la Târgoviște și trimiși în judecată pentru cinci capete de acuzare:

„1. Genocid — peste 60 000 de victime.
2. Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat.
3. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc.
4. Subminarea economiei naționale.
5. Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de dolari depuse la bănci străine.” Sursa: Monitorul Oficial al României din data de 26 decembrie 1989

Procesul are loc în ziua de Crăciun, în garnizoana din Târgoviște, ținând nu mai mult de o oră și jumătate. Un proces pe care mulți nu l-au considerat neapărat echitabil. Desfășurarea acestuia fiind pe repede-nainte, acuzații ne primind niciun sprijin din partea avocaților iar capetele de acuzare pentru care erau judecați nu au fost însoțite de dovezi.

„România va surprinde, va impresiona şi va deranja, în câteva zile, între 17 şi 25 decembrie, întreaga ţară se revoltă; atât în Bucureşti, cât şi capitalele de judeţ, mani­festanţii se pun în mişcare, tiranul şi soţia sa sunt ares­taţi, judecaţi expeditiv şi executaţi imediat. La conducere se instalează o nouă echipă, care reuneşte comunişti cu­noscuţi şi câţiva artişti şi intelectuali disidenţi.

Spec­tacolul revoluţiei este difuzat în toată ţara în direct! Frontul Salvării Naţionale preia puterea: armata, care, la început, a tras în manifestanţi, se alătură noii puteri. Celebra Securitate, care ar fi trebuit să-l susţină pe Ceau­şescu, pare să fi dispărut fară urmă. Bilanţul este de peste o mie de morţi.” Moartea Ceușeștilor, Catherine Durandin cu participarea lui Guy Hoedts, traducere de Mariana Mureșan Ionescu, Humanitas, București, 2011, p. 13

Procesul nu a respectat mai multe norme procesuale legale, însăși sentința a fost aplicată într-un mod ilegal, deși se putea face recurs, a fost aplicată imediat. Până în ziua de astăzi multe din acuzațiile aduse soților Ceaușescu în timpul procesului nu și-au găsit dovezi concludente.

Soții Ceaușescu au fost executați la 5 minute după terminarea procesului. Elena Ceaușescu a spus înainte de execuție că a luptat împreună cu soțul ei și trebuie să moară împreună. Nicolae Ceaușescu a spus că puteau fi împușcați fără mascarada asta!”.  După execuția lor pedeapsa la moartea a fost abolită în România. În data de 1 martie 1990  Gică Popa (președintele completului de judecată al soților Ceaușescu) se sinucide în biroul său.

Citeste si




Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate