Home > Cultură > Celebrități > 99 de ani de la nasterea lui Liviu Ciulei. Un omagiu
Celebrități Cultură

99 de ani de la nasterea lui Liviu Ciulei. Un omagiu

99 de ani de la nasterea lui Liviu Ciulei. Un omagiu

În urmă cu nouăzeci și nouă de ani, la București, tot într-o zi de 7 iulie, venea pe lume Liviu Ciulei, în vremuri în care România era mare și Europa, lumea întreagă încerca să uite de cel mai mare război care o scuturase teribil timp de cinci ani.

Un artist cu diploma de architect

Copilăria lui Ciulei s-a derulat în deceniul în care România începea să se impună pe plan european, micuțul Liviu având ocazia, condus de părinții săi, să frecventeze teatrele din Micul Paris. Se îndrăgostește iremediabil de această artă și în anul 1942, când trebuie să-și aleagă un drum, pășește cu încredere pe poarta Conservatorului Regal de Muzică şi Teatru din Bucureşti. În 1946 este absolvent al acestei prestigioase instituții de învățământ dar hotărăşte să continue studiile și absolvă astfel peste trei ani și Facultatea de Arhitectură, un domeniu de care se simțea atras dar în care nu va active niciodată. Absolventul Liviu Ciulei nu a construit nimic notabil în domeniul arhitecturii, a construit însă cu migală o carieră impresionantă în lumea cinematografiei.

Liviu ciulei

Până atunci însă, debutează ca actor în 1945. La Teatrul Mic joacă în „Încătușarea” lui Philip Barry, pentru ca un an mai târziu să-l joace pe Puck din „Visul unei nopţi de vară ” la Teatrul Odeon din București. În lumea cinematografiei intră în 1951 când joacă în pelicula „În sat la noi”, un rol secundar urmat de altele în „Nepoții gornistului” (1953), „Răsare soarele” (1954) şi „Alarmă în munți” (1955). Încearcă să se diversifice din punctul de vedere al acestui domeniu și scrie scenariul atât de controversatului azi film „Mitrea Cocor”, un proiect la care cooperează cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regizorii Victor Iliu și Marietta Sadova. Urmează alte scenarii, cele pentru filmele „Nepoții gornistului”, „Răsare soarele” și „Pasărea furtunii”.

Ciulei

Liviu Ciulei a fost un regizor excelent și debutul în această postură a avut loc în 1957 cu „Erupția”. În același ani se angajează la Teatrul Municipal din Bucureşti,  cunoscut în zilele noastre ca Teatrul Bulandra. Debutează astfel și ca regizor de teatru cu „Omul care aduce ploaia”, de Richard Nash. În dublă postură actor-regizor îl întâlnim în anul 1959 în „Valurile Dunării”, flimul prezentând de fapt povestea a trei oameni care călătoresc pe un şlep încărcat cu armament în august 1944 printre minele plantate de naziști. Filmul a fost și o dulce poveste de dragoste recompensată cu „Globul de Cristal” la Festivalul de Film de la Karlovy Vary din anul 1960.

A jucat și în „Soldați fără uniformă” (1960) şi „Cerul n-are gratii” (1962), între ele punând magistral în scenă piesa „Cum vă place” după William Shakespeare. Tot la Bulandra, teatru pe care l-a iubit enorm, a montat „Azilul de noapte” de Maxim Gorki (1958), „Sfânta Ioana” de George Bernard Shaw (1958), „Intrigă şi iubire” de Friedrich Schiller (1965), „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht (1969), „Leonce şi Lena” de Georg Buchner (1970), „Play Strindberg” de Friedrich Durenmatt (1971), „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale și „Elisabeta I” după Paul Foster.

Capodopera. Bulandra, teatrul de suflet

„Pădurea spânzuraților”, film realizat în 1964, o ecranizare după romanul lui Liviu Rebreanu, este indubitabil capodopera sa, film pe afișul căruia se regăsește și ca actor. Credea și o spunea des că scena finală, cea în care Apostol Bologa ia ultima masă, alături de iubita sa, Ilona, este apogeul său ca regizor:

E vorba de bărbat, femeie, vin, sare. Am zis că trebuie să facem ultima scenă într-un fel, pentru că vreau să iau premiul la Cannes. Atunci, toată lumea a zis: „A înnebunit Ciulei.”

Ciulei nu înnebunise și un an mai târziu era pe scena festivalului de la Cannes, ridicând premiul pentru regie. „Pădurea spânzuraţilor” i-a adus nectarul dulce al succesului dar a fost și momentul în care a lăsat pe al doilea plan regia de film. Continuă însă să performeze ca actor în „Facerea lumii”, „Decolarea”, „Dragostea începe vineri”, „Dimitrie Cantemir”, „Ceața” „Mastodontul”, „Falansterul”. În 1982 regizează spectacolul de teatru de televiziune „O scrisoare pierdută”.

Liviu ciulei

În 1963 publicația Newsweek îl numește „una dintre cele mai îndrăzneţe şi provocatoare figuri ale scenei internaţionale”, în același ani fiind numit director artistic al iubitului său Teatrul Bulandra. Unsprezece ani va avea această funcţie, până în momentul în care cenzura comunistă l-a demis după scandalul „Revizorului” regizat de Lucian Pintilie, spectacol interzis total după numai câteva reprezentații. În mandatul lui Ciulei, Teatrul Bulandra a fost cea mai importantă instituție teatrală din România, cu recunoaștere internațională, un teatru unde lucrau colosalii David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu. Persecuţia regimului a continuat, în timp ce Liviu Ciulei debuta în Statele Unite ale Americii la Arena Stage din Washington.

Exilul

Trist, părăsește țara în 1980 și continuă să performeze în alte țări europene dar și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. Este numit director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis și începând cu anul 1986 trece la catedră pentru a preda teatru la Columbia University și New York University în New York City. La Minneapolis regizează cu mare succes „As You Like It” de William Shakespeare, „Eve of Retirement” de Thomas Bernhard şi „The Tempest” de William Shakespeare în anul 1981, „Peer Gynt” de Henrik Ibsen şi „Requiem for a Nun” de William Faulkner în 1982, „Threepenny Opera” de Bertolt Brecht şi Kurt Weill în 1983, „Twelfth Night” de William Shakespeare şi „Three Sisters” de Anton Cehov  în 1984, „A Midsummer Night’s Dream” de William Shakespeare în 1985, „The Bacchae” de Euripide în 1987 şi „The Broken Jug” de Heinrich von Kleist în 1994.

Ciulei

După ce Revoluția din 1989 se termină, revine în România si regizează piese celebre, totodată devenind director de onoare al Teatrului Bulandra. A fost și un mare descoperitor de talente, printre actorii mentorizați de el fiind Irina Petrescu, Lazăr Vrabie, Gina Patrichi, Ana Szeles, Mariana Mihuţ sau Margareta Pâslaru. Prima soție i-a fost actrița Clody Berthola, apoi s-a recăsătorit cu jurnalista Helga Reiter, al cărei fiu, regizorul de azi Thomas Ciulei, i-a devenit fiu adoptiv.

Liviu Ciulei s-a stins la 25 octombrie 2011. Avea de 88 de ani și se afla la München, departe de țara pentru care ridicase premiul pentru regie al Festivalului de la Cannes.

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor