Ilie Bolojan a decis de urgență. „Nu-și vor mai putea retrage toți banii deodată”

Documentul prevede că, la împlinirea vârstei de 65 de ani, beneficiarii nu vor mai putea retrage întreaga sumă acumulată, ci doar tranșe lunare de maximum 25% din total.

Proiectul vine în urma recomandării OCDE privind necesitatea unui cadru legislativ clar pentru plata pensiilor private.

Schimbări și în domeniul cultural și istoric

Noua lege introduce conceptul de „fonduri de plată a pensiilor private”, administrate de „furnizori de pensii private” autorizați de ASF.

„Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către ASF. Furnizorii de pensii private pot fi: administratorii de fonduri de pensii private; societăţile de asigurare de viaţă; societăţile de administrare a investiţiilor; societăţile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăţi pe acţiuni, potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”

Alte prevederi stabilesc criterii pentru înființarea și autorizarea acestor fonduri, care vor fi gestionate exclusiv de furnizori acreditați. În prezent, persoanele ajunse la pensie pot retrage fie întreaga sumă, fie plăți eșalonate pe cel mult cinci ani, însă această opțiune urmează să fie eliminată dacă proiectul intră în vigoare.

Proiectul figurează pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri și vizează toate persoanele care vor atinge vârsta de pensionare pentru limită de vârstă, conform legislației.

Executivul are pe agendă și un alt proiect de lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut privind patrimoniul cultural și istoric din România, semnat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Valoarea împrumutului este de 140 de milioane de euro, iar banii vor fi folosiți pentru 14 obiective cu importanță națională și europeană.

Printre investiții se află:

• Construirea unei noi săli de spectacole pentru Opera Națională Română din Iași, continuarea lucrărilor finanțate anterior de BDCE.
• Ridicarea unui corp nou pentru Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.
• Restaurarea integrală a Operei Naționale Române din București și construirea unui depozit pentru decoruri.
• Reabilitarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

Proiectul mai prevede lucrări ample la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României, care va fi restaurată și modernizată complet. Tot în București, sediul Muzeului Național de Artă Contemporană urmează să fie consolidat, restaurat și reamenajat. În Mamaia, Vila Regina Maria și terenul aferent vor fi restaurate și amenajate, iar la Cluj-Napoca este programată reabilitarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

„Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai mulţi ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului şi al contribuţiei părţii române la finanţarea proiectului, inclusiv taxele şi impozitele aferente, se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat”

Documentul stabilește clar că împrumutul va acoperi atât lucrările de construcție și restaurare, cât și echipamentele necesare funcționării obiectivelor culturale. Ministerul Culturii va fi responsabil de implementarea întregului proiect, urmând să aloce fondurile anuale necesare în funcție de stadiul fiecărei lucrări.

Astfel, pe lângă schimbările din sistemul pensiilor private, ședința de Guvern include și aprobarea finanțării unor investiții majore în patrimoniul cultural al României, cu un termen de execuție de aproape un deceniu și o valoare totală de 140 de milioane de euro.