Ursula von der Leyen la un pas să fie demisă. Totul se decide chiar astăzi

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este vizată din nou de două moțiuni de cenzură depuse în Parlamentul European, pentru a doua oară în trei luni.

Acestea au fost inițiate de grupuri de extremă dreaptă și extremă stângă care îi reproșează decizii privind migrația, comerțul internațional și protecția mediului.

Două inițiative coordonate din Franța, urmate de dezbatere și vot programat joi

Moțiunile vor fi depuse luni de Jordan Bardella, liderul Rassemblement National (extrema dreaptă), și Manon Aubry, reprezentanta La France Insoumise (extrema stângă), potrivit News.ro, ambele demersuri fiind însoțite de critici la adresa conducerii Comisiei Europene.

După depunerea oficială, Ursula von der Leyen va ține un discurs în plen pentru a-și apăra activitatea, urmat de intervențiile liderilor principalelor grupuri politice, iar votul final este programat pentru joi.

Sunt estimate șanse reduse ca vreuna dintre moțiuni să atingă majoritatea calificată de două treimi necesară pentru demitere, însă evenimentul ridică nivelul de presiune politică în legislativul european pe fondul unor dosare legislative importante ce urmează la vot.

Von der Leyen a trecut printr-o situație similară în iulie 2025, când a supraviețuit unei moțiuni inițiate de eurodeputați de extremă dreaptă, între semnatari aflându-se și românul Gheorghe Piperea, membru AUR.

După alegerile europene din 2024, numărul eurodeputaților de extremă dreaptă a urcat la peste 100, de la aproximativ 70 în mandatul anterior, pragul minim pentru depunerea unei moțiuni fiind de 72 de semnături, ceea ce le permite inițierea demersului fără sprijinul partidelor tradiționale.

Extrema stângă a atras sprijinul unui membru din grupul Socialiștilor și Democraților și al mai multor eurodeputați din grupul Verzilor, consolidând aritmetica necesară pentru a amplifica presiunea asupra Comisiei.

Cele două moțiuni invocă teme diferite, dar se întâlnesc în criticile la adresa politicilor comerciale și externe ale Comisiei Europene. Extrema dreaptă, prin Jordan Bardella, acuză politici ecologice greșite și eșec în gestionarea migrației ilegale. Extrema stângă, prin Manon Aubry, indică lipsa de reacție a UE față de criza umanitară din Gaza și o complicitate tăcută în raport cu anumite decizii internaționale. Ambele tabere reclamă modul în care Ursula von der Leyen a negociat recent acorduri comerciale.

„ecologice greșite” — Jordan Bardella

„complicitatea tăcută” — Manon Aubry

Atât dreapta, cât și stânga contestă

„un acord tarifar dezechilibrat” — formulare din criticile celor două tabere

cu Statele Unite, considerând că dezavantajează economia europeană. În paralel, acordul UE–Mercosur, promovat de executivul european, este semnalat ca risc pentru agricultorii europeni și pentru mediu. Ambele acorduri urmează să fie supuse votului în lunile următoare în Parlamentul European, cu rezultat incert pe fondul tensiunilor dintre instituțiile europene și grupurile radicale.

Ursula von der Leyen rămâne sprijinită de majoritatea centrist-liberală din Parlamentul European, în timp ce criticile venite dinspre extreme indică un mandat marcat de contestări. Moțiunile de cenzură nu au șanse ridicate de a întruni majoritatea calificată de două treimi, dar transmit un semnal de opoziție la adresa stilului de conducere și a legitimității Comisiei.

Intervalul 6–12 octombrie 2025 este prezentat drept moment-cheie pentru președinta Comisiei și pentru viitorul executivului european, cu votul de joi ca reper al solidității majorității. Moțiunile scot în evidență un Parlament European tot mai fragmentat, cu dezbateri care vor fi dominate de dispute ideologice în perioada următoare.