Ministrul Muncii vorbește pentru prima dată despre înghețarea pensiilor. Simona Bucura Oprescu, anunț pentru pensionari

Mesajul transmis public semnalează că deciziile sociale sunt influențate de o conjunctură dificilă, cu efecte directe asupra veniturilor celor în vârstă.

Contextul economic invocat de Ministerul Muncii

Oficialul susține că, deși a promovat o lege care ar fi permis majorări, în prezent există constrângeri fiscal-bugetare ce limitează spațiul de manevră. Sunt menționate drept factori de presiune criza energetică europeană, riscurile economice asociate conflictului de la graniță și instabilitatea politică. Toate acestea ar afecta direct calendarul și dimensiunea măsurilor sociale gândite pentru pensionari.

„Credeți că nu mi-aș fi dorit să majorăm pensiile după regula din legea pe care eu însămi am promovat-o?”

Ministra explică faptul că guvernarea vine cu limitări care nu pot fi controlate integral. În acest sens, ea subliniază că turbulențele economice reduc posibilitatea de a continua politica de creșteri a veniturilor.

„Dumneavoastră nu știți, dar vă spun că la guvernare apar și constrângeri determinate de factori care nu sunt sub controlul tău cum ar fi constrângerile fiscal-bugetare, criza energetică europeană, riscurile economice legate de conflictul de la graniță, instabilitatea politică și multe altele. Iar toate aceste turbulențe afectează măsurile sociale pe care, ca Ministru al Muncii le-am gândit, le-am promovat și implementat cu toată buna credință!

„Sunt decizii pe care nu și le dorește nimeni, dar care sunt necesare pentru a menține echilibrul economic tocmai pentru a proteja pensionarii de eventuale derapaje!”, a afirmat Simona Bucura Oprescu, într-o intervenție publică.

Opinii din mediul economic și impact bugetar

Pe lângă mesajul politic, climatul macroeconomic este presat de un deficit bugetar estimat între 7,5% și 8%. În același timp, agențiile americane de rating Fitch și S&P au retrogradat perspectiva României la „negativă”, amplificând îngrijorările privind costurile de finanțare și stabilitatea bugetară.

În această cheie, economiștii vorbesc despre nevoia temperării cheltuielilor publice. Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, apreciază că în condițiile actuale opțiunile sunt limitate: înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public ar fi măsuri prioritare pentru a ține deficitul sub control în perioada imediat următoare.

„Pentru anul acesta cele mai importante măsuri sunt îngheţarea salariilor şi îngheţarea pensiilor. Pensiile înseamnă cam 1% din PIB, iar salariile aproximativ 0,5% din PIB.”

Potrivit acestui calcul, doar stoparea indexărilor ar putea aduce un efect cumulat de circa 1,5% din PIB, cu impact rapid asupra execuției bugetare. În paralel, presiunile externe – de la prețurile la energie la incertitudinile geopolitice – reduc marja pentru politici sociale expansive, iar autoritățile vorbesc despre protejarea echilibrelor macro pentru a evita derapaje care ar lovi, în final, tot în pensionari.

Pe fondul acestor mesaje, așteptările publice se reconfigurează: prioritatea ar fi apărarea stabilității economice și a finanțelor statului, chiar dacă aceasta înseamnă amânarea sau înghețarea unor creșteri de venituri. În lipsa unei relaxări a constrângerilor bugetare și a îmbunătățirii percepției de risc, perspectivele pentru noi majorări de pensii rămân, pentru moment, limitate.