Veste uriașă pentru acești pensionari: primesc 7% în plus la pensie din 1 ianuarie 2026

Nu e vorba de promisiuni vagi, ci de o măsură trecută prin filtrul bugetului – iar detaliile îi privesc pe cei care au contribuit efectiv la acel sistem.

Pe scurt: se pregătește o ajustare care țintește să țină pasul cu presiunea prețurilor și să nu lase puterea de cumpărare să se erodeze. Pentru unii, vestea e cu atât mai importantă cu cât se aplică și în situații mai puțin discutate: persoane care au lucrat o perioadă peste Prut, au plătit contribuții acolo și au acumulat stagiul necesar.

Cine intră pe listă și de ce contează

Măsura se adresează pensionarilor din Republica Moldova, adică celor care au fost parte din sistemul de asigurări sociale al țării vecine. În acest tablou intră și oameni care n-au lucrat neapărat toată viața acolo, ci au avut perioade de muncă și cotizare care, odată adunate, pot face diferența dintre o pensie rămasă „înghețată” și una ajustată.

Aici apare și miza reală: când vine vorba de pensii, nu contează doar suma de pe talon, ci și dacă acea sumă rămâne relevantă într-o economie în care costurile zilnice se schimbă. În limbaj simplu, discuția nu e doar despre bani, ci despre cât îți mai ajunge coșul după ce plătești facturi și medicamente.

În același timp, comparația cu România stârnește reacții, pentru că informațiile din proiectele bugetare și din spațiul public conturează abordări diferite. Pe acest fond, detaliile despre cine primește și cine nu primește ajustări devin subiectul care ține oamenii conectați la fiecare nouă decizie.

Ce spune bugetul și câți oameni sunt vizați

Dincolo de discuțiile generale, cadrul invocat este Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) pentru anul 2026, care a fost aprobat în prima lectură. În buget sunt prevăzute alocări totale de aproximativ 51,45 miliarde de lei pentru plata pensiilor și a altor prestații sociale. Asta arată că măsura nu e construită pe intenții, ci pe o planificare financiară care include deja aceste plăți.

Autoritățile de la Chișinău justifică direcția prin nevoia de protecție a vârstnicilor în contextul inflației, iar estimarea este că peste 665.000 de persoane ar urma să beneficieze de majorări. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o categorie marginală, ci despre un efect care poate deveni vizibil în multe gospodării, de la orașe până la sate.

Nu e doar o cifră într-un document: pentru mulți, ajustarea veniturilor poate însemna diferența dintre „strângem cureaua” și „ne descurcăm”.

În paralel, proiectul bugetar moldovean include și creșteri în zona de sprijin pentru familii: indemnizația unică la naștere ar urma să ajungă la 21.886 lei, fiind menționată ca o majorare de peste 130% față de anul 2021. Tot acolo apare și indemnizația lunară pentru copiii de până la doi ani, stabilită la 1.000 lei. Iar pe infrastructură socială sunt trecute 2.000 de locuri noi în creșe și 33 de asistenți parentali profesioniști pentru copiii aflați în dificultate.

Între timp, în România, informația vehiculată în același context este că nu se va aplica o indexare a pensiilor cu rata inflației la începutul lui 2026, ceea ce înseamnă menținerea nivelului actual al veniturilor pentru seniori.

Detaliul care îi interesează pe cei vizați direct este acesta: începând cu 1 ianuarie 2026, pensionarii din Republica Moldova vor primi o indexare de 7% a veniturilor, măsură prevăzută în BASS pentru 2026.