Acesta este motivul pentru care te trezesti cu crampe la picioare noaptea

Crampele la picioare sunt contracții musculare bruște și dureroase care pot dura de la câteva secunde până la câteva minute și apar, de obicei, în gambă, talpă sau coapsă. Aceste spasme pot apărea în timpul nopții, afectând somnul, sau după efort fizic intens.

Deși provoacă disconfort, ele sunt în general considerate inofensive. Aproximativ 60% dintre adulți au crampe nocturne la picioare, iar procentul ajunge la 40% în rândul copiilor și adolescenților. Persoanele trecute de 50 de ani și femeile sunt mai predispuse, iar în sarcină, 40% dintre femei experimentează astfel de episoade din cauza presiunii suplimentare asupra musculaturii. Trei sferturi dintre cazurile raportate apar în timpul nopții.

Crampele nocturne la picioare

Aceste crampe se instalează brusc, fără semne de avertizare. Senzația este descrisă ca un mușchi strâns într-un nod, cu dureri ce pot continua și ore întregi după episod. Factorii declanșatori variază de la statul prelungit pe scaun, folosirea excesivă a mușchilor sau statul pe suprafețe dure, până la probleme medicale precum insuficiență renală, neuropatie diabetică, deficite minerale sau tulburări de circulație. Printre cauzele posibile se numără descărcările nervoase involuntare, lipsa de oxigenare a mușchiului, stresul ori exercițiile fizice intense.

Unele medicamente pot declanșa spasme musculare ca efect secundar. Printre acestea se află:

• Albuterol/Ipratropium (Combivent®)
• Clonazepam (Klonopin®)
• Diuretice
• Gabapentin (Neurontin®)
• Naproxen (Naprosyn®)
• Pregabalin (Lyrica®)
• Statine
• Zolpidem (Ambien®)
• Sertralina (Zoloft®)
• Fluoxetina (Prozac®)
• Celecoxib (Celebrex®)
• Estrogenii conjugați
• Tratamente oncologice precum chimioterapia

În unele cazuri, crampele pot semnala boli mai grave. Ele pot fi legate de afecțiuni precum scleroza laterală amiotrofică (ALS), insuficiența cardiacă congestivă, ciroza hepatică, diabetul, piciorul plat, hipokaliemia, insuficiența renală, osteoartrita, boala Parkinson, arteriopatia periferică sau neuropatia periferică. În aceste situații, crampele nu sunt o problemă izolată, ci un simptom asociat unei boli de fond.

Diagnosticul crampelor la picioare se bazează pe istoricul medical și descrierea exactă a simptomelor. Medicul are nevoie să știe când au început crampele, cum se simt, cât durează, în ce momente apar și dacă există alte simptome asociate. Nu există un test specific pentru depistarea crampelor, însă pot fi făcute analize de sânge și urină pentru a exclude alte afecțiuni. De asemenea, se verifică semnele vitale și eventuale dezechilibre de minerale sau lichide din organism.

Pentru ameliorarea rapidă a durerii se recomandă mai multe măsuri:

• Întinderea piciorului și flexarea labei spre tibie
• Masajul zonei afectate
• Ridicarea în picioare și apăsarea tălpilor pe podea
• Mersul ușor
• Aplicarea de căldură sau gheață
• Administrarea de ibuprofen sau paracetamol
• Ridicarea piciorului după ce crampa cedează

În cazul unui spasm al coapsei, se poate trage laba piciorului spre fesă, sprijinindu-se pe un scaun pentru echilibru.

Există și medicamente care pot ajuta la reducerea frecvenței crampelor, deși niciun tratament nu are eficiență garantată. Printre cele utilizate se află:

• Carisoprodol (Soma®)
• Diltiazem (Cartia XT®)
• Orfenadrina (Norflex®)
• Verapamil
• Magneziu
• Gabapentin
• Complexul de vitamine B

Pentru prevenție, specialiștii sugerează exerciții regulate pentru picioare, mers sau pedalat ușor înainte de culcare, hidratare corespunzătoare și evitarea alcoolului sau cafelei. Este indicat ca medicația și suplimentele să fie luate exact cum au fost prescrise, încălțămintea să fie una comodă și cu susținere bună, iar înainte de somn să se facă întinderi ale musculaturii.

O metodă eficientă pentru prevenirea crampelor la gambe presupune sprijinirea la circa un metru de un perete și întinderea mușchiului cu tălpile lipite de podea, repetată zilnic de mai multe ori.

Medicii recomandă prezentarea la consult dacă spasmele sunt frecvente, extrem de dureroase sau durează mult timp, mai ales când sunt însoțite de umflături, amorțeală, modificări ale pielii sau dereglări ale electroliților. În cazurile în care crampele durează peste 10 minute ori apar după contactul cu substanțe toxice sau potențial infecțioase, este necesar mersul de urgență la spital.

Diferența dintre crampele musculare și sindromul picioarelor neliniștite (RLS) este importantă. RLS provoacă o senzație de furnicături și neliniște care dispare la mișcare, dar nu cauzează durere intensă, pe când crampele musculare sunt însoțite de spasme puternice și uneori insuportabile.

Medicii subliniază că, deși crampele la picioare nu au un tratament definitiv, ele pot fi gestionate printr-un plan de prevenție și prin intervenții rapide atunci când apar.