Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a prezentat recent traseul propus pentru Autostrada Ploiești-Brașov, cu o viteză de proiectare de 80 km/h.
S-a lansat de asemenea și o perioadă de consultare publică pentru această propunere. Cei interesați pot oferi opinii și feedback până pe 11 mai 2023, la ora 23:59, printr-un formular disponibil pe site-ul CNAIR.
Cum va arăta Autostrada Ploiești-Brașov
Autostrada va începe la kilometrul 0+000 de pe actualul traseu al A3 București-Ploiești și se va încheia la intersecția în formă de T cu DN1 la Ghimbav și Codlea, având o lungime totală de peste 112 kilometri. Traseul propus include numeroase poduri, viaducte și tuneluri, menite să optimizeze circulația și să protejeze mediul înconjurător.
Propunerea de traseu alternativă (Alternativa 3) face parte dintr-un proces de consultare publică care a început în februarie 2023, iar noile modificări au fost introduse pentru a ține cont de nevoile și cerințele comunităților locale, precum și de impactul asupra mediului.
Printre aceste modificări se numără includerea unui tunel de aproximativ 1000 de metri, care va traversa șoseaua de acces Brazi, DN1 (București-Brașov) și CF 300 (București-Brașov).
Potrivit reprezentanților CNAIR, construcția acestei autostrăzi va avea efecte pozitive semnificative asupra economiei naționale și a dezvoltării comunităților locale și regionale. Autostrada Ploiești-Brașov va scurta semnificativ timpul de călătorie.
Mai mult, va îmbunătăți siguranța rutieră și va diminua aglomerația traficului în zonele învecinate, precum Ploiești, Câmpina, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal și Brașov.
Constrângeri și provocări
Cu toate acestea, Alternative 3 se confruntă și cu anumite constrângeri, cum ar fi intersecțiile cu liniile electrice de înaltă tensiune, dar și protejarea ariilor naturale Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi, interferențele cu zona de siguranță a liniei ferate CF 300, precum și cu proprietățile Ministerului Apărării Naționale (M.A.P.N.).
De asemenea, alte provocări includ interferența cu actualul traseu DN1, demolarea unor clădiri existente și coordonarea cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zonele Banesti-Campina și Bust.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că, în aprilie, proiectul autostrăzii prin Valea Prahovei a ajuns la o formă „acceptată de toată lumea”, cu un cost de construcție mult sub cei patru miliarde de euro considerat inițial.
Reprezentanții CNAIR au menționat anterior că segmentul Comarnic–Brașov al celei mai noi variante de traseu este singurul planificat pentru construcție și că viteza sa de proiectare este de 80 km/h.
Specialiștii susțin că procesul de consultare publică este esențial pentru succesul proiectului de infrastructură și că implicarea comunităților locale în luarea deciziilor este crucială pentru dezvoltarea durabilă și eficientă a autostrăzii.
Această colaborare între autorități, experți și cetățeni poate asigura un traseu optim, care să servească interesele tuturor părților implicate.
