Administrația Națională „Apele Române”, la ora bilanțului. Ce rezerve de apă mai are România în aceste momente

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite situația actuală din țară. Se pare că principalele 40 de lacuri sunt pline la capacitatea de 73%, iar rezerva de apă este suficientă pentru a asigura necesarul pentru toți beneficiarii. De altfel, orașele mari nu au probleme cu alimentarea.

Situația actuală a apelor din România

Coeficientul de umplere din principalele 40 de lacuri (cu folosință complexă) este de 73,43%, iar rezerva strategică de apă se situează la 3,18 miliarde de metri cubi. Aceasta este suficientă pentru asigurarea necesarului de apă către toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață, informează Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), prin intermediul unui comunicat de presă transmis astăzi.

Potrivit specialiștilor, orașele mari, inclusiv București, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă.

„De exemplu, Bucureștiul se alimentează din râul Argeș și Dâmbovița prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice și derivații care permit asigurarea fără restricții a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni”, se menționează în comunicat.

„Apele Române”, alături de reprezentanții Hidroelectrica au reușit până în prezent să mențină coeficientul de umplere de peste 70% în principalele 40 de lacuri – cu folosință complexă, mai precis de 73,43%. În același timp, rezerva (strategică) este 3,18 miliarde de metri cubi de apă, în scădere față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022.

„Aceasta este suficientă și poate asigura necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață”, precizează ANAR.

De altfel, conform raportului de monitorizare realizat de către specialiștii ANAR, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă seceta. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea. În aceste zone, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.

La nivelul întregului teritoriu, 364 de localități (din 26 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Brașov, Harghita, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara și Maramureș).

„Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Olt, Crișuri, Jiu, Argeș-Vedea, Siret și în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 23 stații hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Olt, Siret și Prut)”, se mai arată în comunicat.

Pe segmentul râurilor, prognoza INHGA evidențiază faptul că debitele au fost, în general, în scădere, cu excepția cursului mijlociu și inferior al Siretului și cursurile inferioare ale râurilor Someș, Timiș, Ialomița, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu. Sărat și Buzău, unde au fost în creștere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului și pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staționare.

Mai mult, debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30% și 80%, mai mari (de peste 100%) în bazinul Ialomiței, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenți ai Argeșului superior (râul Târgului, Argeșel) și pe râurile din Dobrogea și mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteț, Bârlad și Jijia. În plus, în bazinul Bârladului, debitele vor fi relativ staționare.

Hidrologii estimează că sunt șanse mici de creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte din nordul și centrul țării, ca urmare a precipitațiilor, slabe cantitativ, așteptate pentru perioada următoare.

Recomandări autor