Șomajul, un subiect de actualitate și de interes general, a înregistrat noi cifre în Europa și, implicit, în România, în iulie 2023.
Cum s-a schimbat situația față de anul anterior și care sunt categoriile de persoane care pot beneficia de ajutorul de șomaj în România?
Datele Eurostat evidențiază o schimbare importantă în ratele șomajului. În iulie 2023, 12,928 milioane de persoane în UE și 10,944 milioane în zona euro se confruntau cu lipsa unui loc de muncă. Totuși, situația pare să se amelioreze, numărul șomerilor scăzând cu 209.000 în UE și cu 264.000 în zona euro, comparativ cu iulie 2022.
Tinerii, cu vârste sub 25 de ani, continuă să reprezinte o categorie vulnerabilă. În UE, 2,683 de milioane dintre aceștia erau șomeri, cu o rată a șomajului de 13,9% – o ușoară scădere față de luna anterioară. În zona euro, procentul se menține la 13,8%.
România pare să se alinieze la această tendință generală de scădere. Cu o rată a șomajului de 5,5% în iulie, am asistat la o îmbunătățire de 0,1 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă. Totuși, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) rămâne îngrijorătoare, ajungând la 22,3%.
Analiza șomajului pe gen și în statele UE
Echilibrul dintre genuri în contextul ratei șomajului se păstrează. În iulie 2023, rata șomajului era de 6,2% pentru femei și de 5,7% pentru bărbați, ambele cifre menținându-se stabile față de luna anterioară.
Observând situația la nivelul statelor membre UE, există variații notabile. Malta (2,5%), Cehia (2,7%), Polonia (2,8%) și Germania (2,9%) sunt în topul țărilor cu cele mai mici rate ale șomajului. În contrast, Spania (11,6%) și Grecia (10,8%) se confruntă cu cele mai mari procente.
Cine poate beneficia de ajutorul de șomaj în România?
- Cetățeni români angajați în țară sau care obțin venituri pe teritoriul românesc.
- Români care lucrează peste granițe.
- Cetățeni străini sau apatrizi care obțin venituri în România, având domiciliul sau reședința în țara noastră.
- Alte categorii precum funcționarii publici, persoanele cu funcții elective, membrii ONG-urilor și ai cooperațiilor sunt, de asemenea, asigurați obligatoriu.
În schimb, pensionarii care sunt angajați nu se bucură de acest tip de asigurare. Regimul este unul obligatoriu pentru majoritatea angajaților, cu excepția situațiilor menționate.
Cu toate acestea, România continuă să fie influențată de dinamica europeană, atât în ceea ce privește șomajul, cât și politica de asigurări. O atenție sporită este necesară în abordarea problemelor tinerilor, o categorie în continuă creștere și vulnerabilitate.
