Home > Cultură > Istorie > Al cui nume îl poartă Biserica Colțea de la Km 0 al României
Cultură Istorie

Al cui nume îl poartă Biserica Colțea de la Km 0 al României

Al cui nume îl poartă Biserica Colțea de la Km 0 al României
Sursa foto: bisericacoltea.ro

Biserica Colțea din centrul Bucureștilor este singura construcţie care mai aminteşte astăzi de mănăstirea-spital cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, ctitoria din veacul al XVIII-lea a spătarului Mihail Cantacuzino. Împreună cu clădirea Spitalului Colţea formează un ansamblu arhitectonic unitar, străjuit de statuia fondatorului comun, spătarul Mihail Cantacuzino, realizată în marmură de Carrara după proiectul lui Karl Stork.

Karl Storck a prezentat guvernului în ziua de 13 decembrie 1867 un desen al statuii și un mic model din ghips pentru a obține aprobarea demarării lucrului la monument. Prețul negociat al contractului a fost de 82.000 lei, o sumă importantă pentru acele vremuri.

Dregătorul lui Constantin Brâncoveanu a fost sculptat în costumul marii boierimi ale acelor timpuri, artistul insistând asupra caftanului. Acesta apare îmblănit la piept și la mâneci, ca și cuca boierească de pe cap.

Karl Storck a realizat doar macheta, execuția efectivă și transpunerea în marmură a fost făcută de fiul său, Carol Storck.

Clucerul Colţea Doicescu

Deși este ctitoria cea mai importantă lăsată nouă de spătarul Mihail Cantacuzino, biserica poartă şi astăzi numele clucerului Colţea Doicescu, boier din Doiceşti – Ialomiţa, cu atribuţii la curtea domnească.

Acesta a purtat de grijă ctitoriei fratelui său, slugerul Udrea Doicescu, ucis în anul 1655 în răscoala seimenilor, mica biserică cu hramul Sfânta Muceniţă Parascheva din Roma (prăznuită de Biserica Ortodoxă la 26 iulie), ale cărei fundaţii, scoase la lumină de recentele cercetări arheologice, pot fi observate astăzi în curtea bisericii Colţea, lângă peretele sudic al locaşului de cult.

Biserica aceasta din lemn, construită la jumătatea secolului al XVII-lea (probabil în 1641-1642) pe o fundaţie de piatră şi cărămidă, atestată documentar la 10 februarie 1658, a fost închinată de către Colţea Doicescu, la sfârşitul vieţii, Mitropoliei Ungrovlahiei.

Mahalaua a luat numele clucerului Colţea Doicescu, care a avut proprietăţi aici, nume care s-a păstrat până astăzi în toponimia locului: Strada Colţei, Biserica Colţea, Spitalul Colţea, Biserica Sf. Ilie – Hanul Colţei.

Primul spital din Țara Românească

Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, Mihail Cantacuzino (1640-1716), fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a cumpărat, cu acordul urmaşilor lui Colţea şi al Mitropolitului Teodosie, biserica şi terenul din jurul ei, pentru a construi cea mai importantă dintre ctitoriile sale: Mănăstirea cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi şi al Sfintei Cuvioase Parascheva, în incinta căreia a înfiinţat primul aşezământ spitalicesc din Ţara Românească.

Ansamblul mănăstiresc de la Colţea, construit între anii 1698-1714, cuprindea: biserica mare – în centru – singurul edificiu care a rezistat până astăzi, trei paraclise dispuse simetric pe laturile de est, nord şi sud ale bisericii, spitalul, inaugurat la 14 decembrie 1704, dar finalizat în 1706 (modern, după model occidental), casa pentru arhiereu, spiţeria, casa pentru chirurg, casa pentru arhiereu străin, chiliile şi alte încăperi cu diferite destinaţii.

Clădirile mănăstirii formau o incintă patrulateră în jurul bisericii centrale, aşa cum se mai păstrează fragmentar la Mănăstirea Antim, intrarea făcându-se prin arcada clopotniţei impresionante, cunoscute sub numele „Turnul Colţei”, edificiu monumental, cu o înălţime de peste 40 de metri, cu care s-a încheiat construcţia ansamblului mănăstirii.

Construită probabil la sfârşitul secolului al XVII-lea şi atestată documentar pentru prima dată la 18 octombrie 1702 de o carte patriarhală, biserica Colţea i-a primit ca ocrotitori pe Sfinţii Trei Ierarhi şi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Pictura interioară şi exterioară a sfântului locaş a fost realizată în frescă şi atribuită lui Pârvu Mutu. La 27 februarie 1739, clădirile de la Colţea, inclusiv biserica mare, au ars, acoperişul şi interiorul lor fiind refăcute în acelaşi an.

În anul 1770, logofătul Necula Măinescu adaugă bisericii un mic pridvor în faţa celui original.

Cutremure și bombardamente

Cutremurele din 1802, 1829 şi 1838 au avariat biserica, aceasta fiind reparată în anul 1841 de către antreprenorul Conrad Schwink, după planurile arhitectului Faiser, şi repictată la interior în anul 1871, de către Gheorghe Tattarescu.

Cu ocazia acestei restaurări, cele două turle ale bisericii nu au mai fost reconstruite.

Începând cu anul 1895, au fost desfăşurate noi lucrări de reparaţii supravegheate de către arhitectul Gheorghe Mandrea, prilej cu care a fost înlăturat pridvorul suplimentar adăugat în 1770 şi au fost montate între coloanele bisericii fleuroane de piatră, provenind de la Turnul Colţei, demolat în anul 1888.

În perioada 1938-1941, prin grija Eforiei Spitalelor Civile şi sub coordonarea prof. arh. Horia Teodoru, a fost reconstruit turnul – clopotniţă de pe pronaos. Locaşul de cult a suportat lucrări de reparaţii şi după bombardamentele din 1944, care au afectat în special latura nordică, menţionează site-ul amintit.

Închisă de comuniști

Deşi a existat un proiect de restaurare, în urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica Colţea a fost abandonată şi închisă, în anul 1986.

În anul 1998, au fost reluate lucrările de consolidare a locaşului de cult.

Odată cu desfacerea învelitorii şi degajarea podului de moloz, a fost descoperit tamburul turlei de pe naos, cu pictura originară, în frescă, aparţinând lui Pârvu Mutu.

În perioada 2001-2005, biserica a beneficiat de ample lucrări de consolidare, remodelare volumetrică şi restaurare, în baza unui proiect de arhitectură realizat de arh. Constanţa Carp şi a proiectului de rezistenţă al ing. Laurenţiu-Tudor Spoială, expert în structuri istorice.

Pictura interioară a fost refăcută de pictorul restaurator Gheorghe Nicolae-Jack.

În curtea bisericii Colţea au fost desfăşurate, sub coordonarea prof. Gheorghe Mănucu – Adameşteanu, săpături arheologice, în două campanii: 2006 şi 2008.

Acestea au adus la lumină, pe lângă fundaţiile vechii biserici, 127 de morminte medievale, însoţite de numeroase articole numismatice şi de podoabă, contribuţii deosebit de importante pentru istoria Bucureştilor, precizează site-ul bisericacoltea.ro.

Sfinţii ocrotitori ai Bisericii Colţea sunt Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfânta Cuvioasă Parascheva. În incinta bisericii se află la închinare o parte din Moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina din Sinai (25 noiembrie), precum şi una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, de pe teritoriul României,

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate