Monden > Divertisment > Literatură > Alex Cistelecan, Secolul XXI. Istorie recentă și futurologie
Literatură

Alex Cistelecan, Secolul XXI. Istorie recentă și futurologie

Alex Cistelecan, Secolul XXI
Sursa imagine: Revista Vatra

Secolul XXI. Istorie recentă și futurologie (Cartier, 2021), antologie coordonată de Alex Cistelecan, este de fapt prelungirea anchetei din Revista Vatra realizată în vara anului 2020 (așa cum ne spune antologatorul în Argument). Sunt invitați la masa discuției, nu cei rămași în afara revistei în numărul dedicat futurologiei, dar pe cei mai răbdători să își documenteze eseurile.

Găsim un grup consistent de intelectuali preocupați de teorii recente și de problemele din ultimii douăzeci de ani, dar nu numai, ajungem până la amenințarea climatică și epidemia mondială. În cuprinsul antologiei îi găsim într-o ordine aleatorie pe următorii : Florin Poenaru; Claudiu Gaiu; Iulia Militaru; Bogdan Ghiu; Alexandru Vasile Sava; Ruxandra Ivan; Cosmin Cercel; Aurelian Giugăl; Corina Tulbure; Alexandru Polgár; Dan Neumann; Vladimir Borțun; Cristian Nichitean; Sorana Constantinescu; Tudorina Mihai și Carmen Radu; Laura Sandu; Liviu Antonesei; Cristian Cercel; Ioana Florea; Costi Rogozanu; Enikő Vincze; Dan Ungureanu; Alexandru Matei și Alex Cistelecan.

Nu se vor a fi eseuri de tip verdict. Ci reflecții esențiale pe marginea feminismului, a patriarhatului, ecologiei, capitalismului, a ideologiei de gen, a politicii pandemiei și alte ramuri afiliate și incitante. Am citit curioasă antologia, deși dacă ar fi să mă raportez la eseul lui Claudiu Gaiu, mi-aș permite să spun și eu „găsesc lipsite de interes”, nu pasajele dedicate pandemiei, ci în sine textele grele (dar asta nu e decât un neajuns al lectorului obișnuit cu texte poetice și mai puțin politizate). Aici nu putea să fie altfel și se cuvine să îi dăm cezarului ce-i al cezarului. Adică toate laudele că a scos la iveală niște eseuri excepționale. Așa ne-am familiarizat cu anumiți autori la care se face trimitere, de pildă marxiștii sau obsesiv amintitul Chateaubriand. Și poate că unii dintre noi vom căuta să ne extindem interesele conform cu ceea ce ne amintim de aici.

De punctat că este o antologie mixtă, sunt invitați să răspundă temei atât femei cât și bărbați, așa că se ține cont de principiul egalității de gen, cel pe care îl enunță și Florin Poenaru în eseul său După 20 de ani. De fapt el vorbește despre inegalitate întâi ca să ajungă la principiul egalității de clase, dar virează în clasismul care descinde din formarea elitelor și de unde se trage tot răul. Când „Omul exploatează omul” nu se lasă cu zâmbete, în acest sens citim date statistice înfiorătoare: „În 2019, s-a estimat că peste 40 de milioane de oameni se află în sclavie (…)”(p.58). Vorbește despre fenomenul exploatării sexuale, al muncilor gratuite ș.a.m.d. Fenomenul bogaților care devin dominanți. Iar de aici ajungem la visul lui Marx dominanți – oprimați și vedem că dacă suntem realiști, conform datelor de mai sus, este un vis îndeplinit (cel puțin parțial).

Îngrijorările sunt multe, și de aceea spațiul ocupat de eseuri este foarte larg. Prezentul pare să fie bombardat de imenese schimbări din toate punctele de vedere la nivel și economic-social. De la problema libertății de expresie la corectitudinea politică și hiperetica, de la ecocritica la materialism și alte reverențe dedicate noilor tendințe în trend ale criticii literare, pe o pantă ascendentă, dar provenind pe filieră să zicem că în parte franceză și în parte engleză, ecocritica devine o preocupare a momentului și o dezbatere de care e bine să ținem cont, pentru că subiectul pe care îl urmărim acum va deveni viral odată cu eseul lui Alexandru Matei Îngerul istoriei s-a oprit să facă pipi: putem rezolva ceva între timp? Revenind la, ziceam, cele mai profetice eseuri de aici, în top se află și eseul Tudorinei Mihai și Carmen Radu Atacul ultraconservator: despre mișcarea împotriva „ideologiei de gen” în România și principalele sale acțiuni se referă la Coaliția pentru Familie și violenta opoziție a acesteia față de orice modificări aduse Constituției în dreptul corpului uman și a legilor privind definiția familiei. Pentru că de fapt observăm antagonia religie-ideologie de gen și de aIici și atacurile la adresa LGBT. O altă problemă la fel de usturătoare, dar atinsă cu luciditate în acest eseu Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, sau altceva și mai interesant, e ceva ce ne interesează pe noi toți Opoziția față de educația sexuală în școli, dar și Interzicerea referirilor la gen în școli și universități, ca subtitluri importante și reluate din discuțiile online.

Desigur nu este o carte care să se citească o singură dată și pe fugă, în stația de autobuz, sau la coadă la pâine. În mod evident că este o carte pentru care ai nevoie de liniște (și dicționar dacă nu ai termenii la tine). Faci și tu un top pe o hârtiuță alături, ca mine, notezi ce ți se pare apropiat intereselor tale și ale prezentului, decizi că ești obiectiv (ca lector) și pui pixul cu gel alături foarte împăcat. Și începi să te gândești, eventual, la calificative și pentru tine. Cât am înțeles din ceea ce am citit? Este rațiunea mea acum hrănită? Voi reveni la antologia de față? Am motivele mele să cred că voi reveni. Și nu doar eu, cum ziceam. Ne aflăm toți în această discuție, nu neapărat la masă, ci pe scaune, după ferestrele propriilor locuințe reflectând la aici și acum și la mâine.

Secolul XXI. Istorie recentă și futurologie, aici!