Home > Cultură > Mitologie > Amaterasu, cea mai importantă zeitate din șintoism și originea familiei imperiale japoneze
Cultură Mitologie

Amaterasu, cea mai importantă zeitate din șintoism și originea familiei imperiale japoneze

Amaterasu, cea mai importantă zeitate din șintoism și originea familiei imperiale japoneze

Amaterasu este o zeiță importantă în șintoism, religia tradițională a Japoniei. Este considerată zeița soarelui, dar și Takama no Hara, zeița câmpiei cerești, care este tărâmul spiritelor. Face parte din mitul creației iar împărații Japoniei considerau că este strămoșul lor. Monarhia japoneză este cea mai veche monarhie ereditară din lume, având origini îndepărtate (secolul VII î.Hr.). Cum se întâmpla și în cazul altor monarhii antice, împărații japonezi considerau că strămoșii lor provin dintr-o sursă divină.

După cum ni se spune în scripturile șintoismului, Amaterasu este fiica unor zeități primordiale, Izanami și Izanagi, care au creat insulele Japoniei. Izanagi a coborât în lumea subterană pentru a-și salva soția decedată dar a eșuat. După ce a reușit să scape din lumea morților, Izanagi a făcut un ritual de purificare în râul Woto. Amaterasu s-a născut în momentul în care tatăl ei își spăla ochiul stâng.

Izanami și Izanagi

Mituri despre Amaterasu

Cel mai cunoscut mit despre Amaterasu este cel în care zeița s-a certat cu Susanoo, fratele ei mai mic, zeul furtunii și al mării. Acesta a provocat haos pe pământ, distrugând câmpurile de orez, copacii și templele sacre. Susanoo a făcut o gaură în acoperișul clădirii în care stătea Amaterasu și îi privea pe ceilalți zei cum țeseau veșminte cerești, și a aruncat trupul jupuit al unui cal uriaș.

Mulți dintre zei au fost răniți sau chiar au murit. După acest conflict, Amaterasu s-a retras într-o peșteră din centrul pământului care se numea Ama-no-Iwato sau Peștera Stâncii. Zeița soarelui a refuzat să iasă din peșteră, iar lumea a fost cufundată în beznă. Zeița a fost rugată în zadar de celelalte zeități, 800 în total, să iasă din peșteră. În cele din urmă, zeii au păcălit-o că au găsit pe cineva care ar putea să îi țină locul și să aducă lumină în lume. Amaterasu a ieșit din peșteră pentru a vedea ce se întâmplă, iar apoi a fost împiedicată să se întoarcă.

Înainte să se retragă în peșteră, Amaterasu a luat sabia lui Susanoo și a rupt-o în trei bucăți. Apoi a mâncat fragmentele și le-a scuipat, creând trei zeițe. Susanoo a mâncat un colier cu 500 de pietre iar apoi a suflat un abur din care au apărut cinci zei. Cele opt zeități care au rezultat, sunt considerate strămoșii nobilimii japoneze. Amaterasu avea un nepot pe nume Ninigi-no-Mikoto, care a devenit conducătorul lumii pământene după ce tatăl său, Ama-no-Oshiho-mimi, a refuzat această funcție pentru că lumea era prea haotică.

Statutul împăratului

Pentru a-l ajuta în această misiune importantă, Amaterasu i-a oferit nepotului său trei daruri magice: o bijuterie (Yasakani), o oglindă (Yata) și o sabie (Kusanagi), reprezentând cele trei virtuți principale: altruismul, înțelepciunea și curajul. Aceste obiecte vor face parte din regalia (simbolurile puterii regale) împăraților Japoniei. În anul 660 î.Hr., Jimmu (strănepotul lui Ninigi) a devenit primul împărat al Japoniei.

Împărații și-au urmărit originea până la zeița Amaterasu și au fost considerați divini de-a lungul istoriei. Împăratul nu era considerat o ființă supranaturală dar era responsabil pentru îndeplinirea unor ritualuri prin care spiritele protejau țara și mențineau prosperitatea. Până la Restaurarea Meiji din 1868, împărații nu aveau o putere reală, țara fiind condusă de către shoguni.

După înfrângerea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, împăratul Hirohito a fost nevoit să renunțe la însușirile sale divine. Unii cred că statutul împăratului nu s-a schimbat după război, după propaganda învingătorilor care încercau să rupă legătura dintre împărat și popor. În zilele noastre, japonezii care se închină împăratului sunt puțini iar unii consideră că această funcție și-a pierdut sensul.

Zeița Amaterasu face parte și astăzi din arta și cultura Japoniei și este descrisă ca fiind veselă și luminoasă. Uneori este reprezentată alături de fratele ei, zeul lunii – Tsukiyomi-no-Mikoto. În cultura populară, corbii și cocoșii sunt simbolurile zeiței. Corbii sunt mesagerii ei, iar cocoșii anunță oamenii de apariția soarelui. Zeița Amaterasu este venerată în Marele Altar Ise din Japonia, cel mai important altar al șintoismului.

Citeste si