ANAF sau banca îți blochează o parte din pensie pe card. Românii nu-i mai pot scoate de la bancomat

Ea presupune blocarea și redirecționarea unor venituri ale debitorului direct către creditor, printr-un executor judecătoresc, atunci când plata voluntară nu are loc.

Poprirea pensiei sau salariului are limite clare prevăzute de lege

În practică, poprirea poate fi aplicată pe salarii, pensii și orice alte sume datorate unei persoane. Limitele sunt reglementate: până la 50% din venit pentru obligațiile de întreținere, cum ar fi pensia alimentară, și până la 33% pentru alte tipuri de datorii.

Pot fi vizate și sumele care urmează să fie încasate în viitor, dacă provin dintr-un contract în desfășurare, cum este cel de muncă.

Executorul judecătoresc are posibilitatea să dispună poprirea nu doar pe conturile bancare sau veniturile curente, ci și pe alte bunuri mobile intangibile, și chiar pe bunuri corporale aflate temporar în posesia altor persoane, cu condiția să aparțină legal debitorului.

Conform thelegalbadger.org, poprirea poate fi instituită doar prin intermediul unui executor judecătoresc, care notifică terțele părți obligate să plătească sume către debitor. Acestea devin astfel obligate să redirecționeze respectivele sume către creditorul indicat în actul de executare.

Pentru veniturile obținute în mod periodic – cum sunt salariile, pensiile sau indemnizațiile sociale – regulile de reținere rămân aceleași: maximum 50% pentru obligații de întreținere și până la o treime pentru alte datorii.

Dacă o persoană are mai multe popriri active pe același venit, reținerile totale nu pot depăși 50% din suma lunară netă.

Pensiile mai mici decât salariul minim net beneficiază de o protecție specială: se poate popri doar ce depășește jumătate din salariul minim net. Astfel, se garantează păstrarea unei sume minime pentru traiul de zi cu zi.

Nu toate veniturile pot fi executate silit prin poprire. Legea din România prevede clar care sunt acele surse de bani protejate pentru a asigura un nivel minim de trai și sprijin social. Printre acestea se numără:

• alocațiile pentru copii
• indemnizațiile de maternitate
• ajutoarele acordate în caz de deces

În aceeași categorie intră și:

• bursele școlare
• diurnele
• indemnizațiile pentru îngrijirea copilului bolnav
• ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă
• ajutoarele de șomaj

Acestea pot fi urmărite doar dacă este vorba despre obligații de întreținere sau despăgubiri civile, și chiar și atunci, reținerea nu poate depăși 50% din sumă.

Legea stabilește și un principiu important: orice renunțare voluntară din partea debitorului la această protecție legală este considerată nullă de drept.

Asta înseamnă că niciun debitor nu poate ceda aceste venituri sau permite prin acord reținerea lor în afara condițiilor legale. De asemenea, nici cesiunile sau alte forme de executare silită nu pot ignora această limitare expresă.

Poprirea, chiar dacă este un instrument legal eficient în recuperarea datoriilor, este aplicată cu respectarea strictă a legislației, tocmai pentru a nu pune în pericol traiul minim al persoanei executate.

Prin toate aceste prevederi, sistemul legal încearcă să găsească un echilibru între drepturile creditorului și protejarea demnității financiare a debitorului.