Home > Cultură > Literatură > Anamaria Neagu, Transmisiunea în direct
Literatură Premium

Anamaria Neagu, Transmisiunea în direct

Anamaria Neagu, Transmisiunea în direct
Sursa imagine: Anamaria Neagu - Twitter

După reportajele și emisiunile de televiziune pe care le-am urmărit de-a lungul timpului, mi-am achiziționat o carte care să-mi explice mai mult din culisele acestei meserii, care la prima vedere pare plină de sclipici, dar poate că niciodată nu mă întrebasem până la acest moment cât de ușor este, sau cât de greu să faci această meserie cu dedicare și pasiune, cu un tonus mereu pe măsura cerințelor șefilor de trust și a spectatorilor, și mai ales cum este să fii conștient că totul se petrece live, că este momentul tău în care poți continua să ai parte de acel job, sau să faci gafe monumentale și să fii înlocuit, de cineva mai spontan, mai flexibil și mai precaut.

Îmi amintesc de ceea ce spunea Andreea Esca într-o emisiune la radio că spunea că meseria de prezentatoare presupune să fie impecabilă indiferent de evenimentele personale, indiferent dacă s-a simțit ea însăși bine sau nu în ziua respectivă, sau a avut parte de o situație traumatizantă. Este o meserie care presupune să nu aduci cu tine problemele personale, ci să informezi publicul exact așac um l-ai obișnuit, pentru că o zi proastă în televiziune poate strica munca și credibilitatea de o viață, și chiar audiența.

Anamaria Neagu scrie cartea Transmisiunea în direct (Polirom, 2012) având ca sursă inspirațională partea aplicativă a meseriei pe care ea însăși a practicat-o, meseria de reporter. Oferă detalii despre tehnica discursivă din fața ecranului, despre timing, despre trust: „Trebuie să știi și care este fluxul știrii într-o redacție ca să înțelegi unde se duc informațiile și ce se poate face din ele.”(p.11)

Despre viața pe teren, bâlbele din fața ecranului, tocurile pe terenuri noroioase, transmisiune în direct, editori, reguli de bază pentru scriitura textului de direct, ce se întâmplă la finalul live-ului, imaginea în transmisiunea în direct, codul vizual, cum ne îmbrăcăm, cum ne machiem, cum ne coafăm, cum să prevezi neprevăzutul, verificarea informațiilor, interviul prestabilit, sosirea intervievatului, așezarea invitatului și a reporterului, introducerea invitatului, despre toate acestea ne vorbește autoarea cu o conștiință a meserie extraordinară și o pasiune pe care ți-o poate insufla cu eficacitate.

Am avut câteva rețineri să mă apuc de o carte care mi se părea prea tehnică și politizată, asta după ce lecturasem mai multe cărți de poezie. Pentru că aici, provocarea este să te implici alături de Anamaria în sfera ei de interes, să te lași cuprins și să gestionezi informațiile pe care le primești. Nu credeam că se poate scrie atât de mult despre un subiect aparent banal, simplu și clar pentru toți deținătorii de televizoare. Dar lectura a fost surprinzător de accesibilă, căci textul permite pătrunderea în termenii cheie dedicați lumii jurnalistice. Așa că fiecare dintre noi ne putem crea o bază ca să avem o poziție culturală despre ceea ce se petrece pe ecranele pe care le urmărim ahtiați zilnic.

Se pare că nu oricine e făcut pentru această meserie: „să inovezi, să creezi, să descurci situații încâlcite, să convingi oameni care nu vor să se lase convinși.”(p. 232) Anamaria oferă sfaturi tinerilor începători, îi îndeamnă doar pe cei foarte pasionați să urmeze această cale, pentru că nu este una deloc ușoară și implică o mare răspundere. Mi se pare interesant că Anamaria Neagu reușește să scrie atât de bine cartea aceasta, manualul-ghid, așa încât poți extrage informații esențiale și fără să te pierzi în detalii. Structura e clară, în capitole dedicate în funcție de momentele transmisiunii în direct.

Cred că ceea ce mi-a oferit cartea Anamariei Neagu, Transmisiunea în direct este un limbaj adecvat segmentului de media. Înțeleg acum mai bine că pentru o oră de transmisiune în direct, există în culise ore de pregătiri, machiaj, alegerea hainelor, sfaturi de la specialiști, o întreagă școală. Și că poate spectatorii ar trebui să acorde mai multă clemență chiar și prezentatorilor care mai comit gafe în direct (gafele se justifică prin faptul că nefiind totul absolut regizat pot interveni anumite surprize și de regulă se întâmplă).

Este de văzut dacă își găsește această carte cititori avizi și în afara sferei televiziunii sau numai printre cei care își doresc să se școlească în domeniu. N-ar fi rău, ca simpli privitori, să experimentăm și noi, măcar prin intermediul lecturii ceea ce experimentează oamenii de televiziune astfel de emsiuni cu program zilnic. Recomand Transmisiunea în direct atunci când vă doriți să citiți ceva ce nu ați mai citit niciodată, ceva ce cu siguranță nu ne va explica nimeni (deși după cum am observat în ultimii ani prezentatorii nu se mai feresc să ofere detalii tehnice chiar în direct pentru că face să pară și ca un eveniment natural, probabil genul ăsta de naturalețe a venit odată cu evoluția discursului colovial în general, chiar și mediile academice, s-a renunțat la acel tip de discurs pretențios). Dacă Transmisiunea în direct și-a atins scopul, cred că și l-a atins, cred că mulți dintre activiștii în domeniu au aflat în această carte un început serios al teoretizării secretelor media.

Cartea Transmisiunea în direct se găsește aici!