Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 în România, criticată de Departamentul de Stat al SUA ca ingerință politică și restricție a libertății de exprimare. Raportul integral AICI!

Documentul arată că măsura a fost percepută de mulți ca o „ingerință politică” și o „restricție excesivă” asupra discursului politic, fiind considerată o acțiune fără precedent în istoria electorală a țării.

Anularea a fost justificată de Curte prin invocarea „multiplelor nereguli și încălcări ale legislației electorale” care ar fi afectat „transparența și corectitudinea campaniei electorale”. În raport se notează:

„Aceasta a ridicat suspiciuni privind corectitudinea desfășurării scrutinului”

, subliniindu-se că efectele deciziei au pus sub semnul întrebării respectarea principiilor democratice fundamentale.

Campanie online, suspectată de influență externă

Pe lângă neregulile electorale, Curtea a afirmat că scrutinul ar fi fost influențat de o campanie de „informare rusă” desfășurată pe rețelele sociale. Departamentul de Stat consemnează însă că observatori independenți au indicat faptul că respectiva campanie ar fi fost, de fapt, coordonată de un partid politic românesc, nu de un actor străin. Acest aspect pune la îndoială veridicitatea acuzațiilor și ridică semne de întrebare privind motivele reale ale anulării.

Raportul mai arată:

„Decizia Curții a fost criticată ca o ingerință politică în alegeri și o restricție excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură și gravitate fără precedent”

, făcând trimitere la opiniile observatorilor internaționali, care au exprimat îngrijorări serioase privind integritatea procesului electoral din România.

În aceeași analiză, Departamentul de Stat evidențiază și alte probleme din România în materie de drepturi ale omului. Printre acestea se numără „restricții asupra libertății de exprimare”, cazuri de infracțiuni și acte de violență motivate de antisemitism, dar și amenințări la adresa unor persoane din mediul public. Raportul atrage atenția că autoritățile nu au răspuns întotdeauna eficient acestor situații, iar impunitatea rămâne „o problemă semnificativă” în anumite cazuri.

„Guvernul a luat măsuri credibile pentru a-i identifica și pedepsi pe funcționarii care au comis abuzuri privind drepturile omului. Cu toate acestea, în anumite cazuri, acțiunile autorităților nu au fost suficiente, iar impunitatea a fost o problemă continuă”, precizează documentul.

Raportul reamintește că aceste evaluări sunt prezentate anual Congresului SUA și includ o radiografie completă a practicilor din toate statele membre ONU și din țările beneficiare de asistență externă americană. Analiza acoperă atât drepturile civile și politice, cât și pe cele economice, sociale și ale lucrătorilor. Publicarea ediției din acest an vine pe fondul discuțiilor aprinse din România privind corectitudinea proceselor democratice și capacitatea instituțiilor de a proteja libertățile fundamentale.