Evenimente

Arheologii au descoperit rămășițele excepțional de bine conservate ale unor locuitori ai orașului Pompeii.

Pompeii se întoarce la viață! Două schelete conservate perfect, găsite în Civita Giuliana!

Arheologii au descoperit rămășițele excepțional de bine conservate ale unor locuitori ai orașului Pompeii. Se pare că acestea au aparținut unor bărbați arși de vii în erupția vulcanică care a distrus vechiul oraș roman în anul 79 d.Hr., a declarat sâmbătă ministerul italian al culturii. Unul dintre ei era probabil un bărbat cu un statut social mai înalt, o persoană bogată, cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani, care avea încă urmele unei mantii de lână sub gât.

Al doilea schelet, care aparținea probabil unui bărbat cu vârsta cuprinsă între 18 și 23 de ani, era îmbrăcat într-o tunică și avea o serie de vertebre zdrobite, indicând, cel mai probabil, faptul că acesta fusese un sclav, care făcea frecvent muncă grea.

Rămășițele celor doi au fost găsite în Civita Giuliana, la 700 de metri nord-vest de centrul Pompeiului antic, într-o cameră subterană din zona în curs de excavare a unei vile de dimensiuni considerabile.

Dinții și oasele bărbaților s-au păstrat foarte bine, iar trupurile au fost umplute cu ghips acolo unde existau goluri lăsate de țesuturile moi. Ghipsul a fost lăsat apoi să se întărească, iar în final, corpurile celor doi au fost excavate pentru a se arăta exact conturul corpurilor lor. „Aceste două victime căutau probabil refugiu atunci când au fost măturate de curentul(fluxul) piroclastic la aproximativ 9 dimineața”, a declarat Massimo Osanna, directorul sitului arheologic. „A fost o moarte indusă prin șoc termic, așa cum demonstrează încă o dată picioarele și mâinile încleștate”.

Într-o declarație recentă, ministrul Culturii, Dario Franceschini, a declarat că descoperirea aceasta a subliniat statutul orașului Pompei ca „un loc extraordinar pentru cercetare și studiu”.

Pompei, aflat la 23 de kilometri sud-est de Napoli, găzduia aproximativ 13.000 de oameni, când erupția a îngropat brusc orașul sub cenușă, pietricele și praf, înghețându-l în timp.

Rămășițele nu au fost descoperite până în ​​secolul al XVI-lea, iar săpăturile organizate au început în jurul anului 1750. Cu toate acestea, mai recent, atenția s-a concentrat asupra încentinirii procesului acutizat de prăbușire sau de decădere a ruinelor expuse.