Astăzi este ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989. Nicolae Ciucă a transmis un mesaj românilor

Anual, pe data de 9 martie, în România este ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989. Cu această ocazie, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis un mesaj special.

Premierul Ciucă, mesaj cu ocazia unei zile istorice

Proiectul de lege care face referire la declararea zilei de 9 martie „Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989” a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința care a avut loc în anul 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei împotrivă și șase abțineri. La scurt timp, la 9 februarie 2011, senatorii au adoptat, în plen, propunerea legislativă, aparținând senatorului liberal Puiu Hașotti, privind declararea zilei de 9 martie „Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989”. Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, fiind aprobat oficial.

Conform documentelor publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale, președintele Traian Băsescu a fost cel care a promulgat, la 2 decembrie 2011, Legea pentru declararea zilei de 9 martie „Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989”. Ulterior, Legea nr. 247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie cu această zi a fost publicată în Monitorul Oficial nr.864/2011 din 8 decembrie 2011.

„Onorăm astăzi memoria tuturor deţinuţilor politici anticomunişti, acei oameni curajoşi şi demni care s-au opus, cu toată tăria şi într-un mod democratic, dictaturii, luptând pentru libertate şi adevăr. Jertfa lor a făcut posibilă eliberarea din lanţurile tiraniei, deschizându-ne drumul către democraţie şi progres.

În închisorile şi lagărele comuniste, deţinuţii politici au cunoscut faţa hidoasă a unui regim criminal şi odios, fiind supuşi unor suferinţe greu de imaginat ce au lăsat răni adânci. Bestialitatea cu care au fost torturaţi le-a marcat, pentru totdeauna, trupurile şi sufletele, dar nu le-a pervertit spiritele, care au rămas vigilente şi profund ataşate valorilor fundamentale. Negura acelor vremuri a fost luminată de speranţa că dictatura va fi învinsă, iar adevărul şi dreptatea vor triumfa.

Regimul comunist a însemnat teroare, minciună, represiune, umilinţă, disperare, sărăcie, în definitiv, un univers apocaliptic ce le-a răpit românilor, pentru aproape jumătate de secol, şansa modernizării şi dezvoltării. Lecţiile istoriei trebuie învăţate, cei vinovaţi de crime şi abuzuri pedepsiţi, iar modelele de rezistenţă democratică din perioada comunistă trebuie să ne inspire acţiunile. Avem responsabilitatea de a educa tinerele generaţii în spiritul adevărului şi de a le transmite respectul faţă de valorile şi principiile democratice”, este o parte din mesajul premierului Nicolae Ciucă.

Vieți distruse pe bandă rulantă, din interes politic

Potrivit datelor oferite de reprezentanții Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici.

CCR și Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului din București au reușit să descopere, după multe căutări, că în arhive se află un număr de aproximativ 93.000 de fișe de foști deținuți politici care au trecut prin închisori și lagăre de muncă, în perioada 1945-1989. Cu toate acestea însă, ne așteptăm ca numărul deținuților politici să fie unul mult mai mare, în condițiile în care mulți deținuți politici au fost încarcerați fără procese, iar actele lor de detenție nu au fost întocmite.

Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România consideră că ar fi aproximativ 600.000 de persoane care au fost condamnate pe criterii politice, în perioada 1945-1989. De altfel, potrivit unor alte documente oficiale, numărul de decese survenite în rândul celor aflați în cercetări sau în detenție, în perioada 1945-1964, a fost de 3.847. Din numărul total, se raportează 203 decese în timpul cercetărilor, 2.851 decese în timpul executării pedepsei, condamnați la moarte și executați – 137, decese în lagărele de muncă – 656 de persoane. Cu toate acestea însă, persoanele care au trăit acele vreme susțin că ar fi vorba despre mai multe victime.

Amnistierea și eliberarea deținuților politici de la acea vreme a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964. Acestea nu au fost Monitorul Oficial. Înainte de a fi eliberați, deținuții erau amenințați și nu le era permis să vorbească despre ce au pățit prin locurile de detenție.

Într-un bilanț realizat de Ministerul Afacerilor Interne, document privind grațierile efectuate la sfârșitul anului 1963 și în prima jumătate a anului 1964, apare menționat faptul că au fost puși în libertate 10.014 condamnați. Multe vieți însă au fost distruse complet, iar această perioadă neagră ar fi trebuit să fie o învățătură pentru România de azi. Ar fi trebuit…

„România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte asumarea acestei pagini dureroase din istoria naţională şi este absolut necesar ca eforturile să continue în aceeaşi direcţie. Nu trebuie să uităm niciodată experienţa sinistră a totalitarismului, iar politicile memoriei au obiectivul de a prezenta, fără idealizări, faptele.

Astăzi, mai mult ca oricând, suntem martorii ororilor care sunt generate de agresiunile revizioniste, de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a normelor dreptului internaţional şi a demnităţii umane. În faţa acestui afront nejustificat la adresa păcii, stabilităţii şi democraţiei, acţiunile noastre converg spre sancţionarea tuturor acestor abuzuri şi promovarea valorilor umanităţii.

Să păstrăm vie amintirea deţinuţilor politici anticomunişti şi să apărăm, cu toată determinarea, valorile şi principiile democratice în care aceştia au crezut şi care reprezintă pilonii României de astăzi!”, a încheiat premierul Ciucă.

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor