România se confruntă cu un nou obstacol în drumul său spre aderarea la spațiul Schengen, o aspirație de lungă durată a țării, după o recentă decizie luată la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recent o plângere privind neacceptarea României în acest spațiu. Acest demers a fost caracterizat drept „vădit inadmisibil”. Această acțiune a fost inițiată de europarlamentarul român Eugen Tomac, care s-a opus deciziei Consiliului UE de a nu accepta România în Schengen.
Pe lângă această respingere, Curtea a clarificat procedura de aderare la Schengen, subliniind că evaluările și verificările anterioare nu garantează acceptarea în spațiu. Mai exact, chiar dacă România a trecut de etapele de evaluare Schengen și a îndeplinit criteriile de aderare, aceasta nu implică o intrare automată în spațiu.
Unanimitatea: cheia de boltă a deciziei
Unul dintre aspectele cruciale subliniate de CJUE în această decizie a fost necesitatea unui consens total în Consiliul UE pentru acceptarea unei țări în zona Schengen. Chiar dacă țara candidată îndeplinește toate cerințele, aderarea finală necesită unanimitatea statelor membre.
Este important de menționat că în data de 8 decembrie 2022, atunci când s-a votat posibila intrare a României și Bulgariei în spațiul Schengen, nu s-a atins această unanimitate. Mai precis, Austria și Olanda s-au opus acestei decizii, blocând astfel aspirațiile celor două țări.
Consecințele acestei decizii sunt semnificative pentru România. Pe lângă dezamăgirea în rândul oficialilor și cetățenilor, aceasta subliniază complexitatea și provocările sistemului de votare la nivel european.
În plus, refuzul Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 de a aproba aderarea României nu este considerat un act care poate fi contestat, potrivit articolului 263 din TFUE. CJUE a precizat, de asemenea, că nu deține competența de a impune un termen limită pentru contestarea acestei decizii.
Se pare că România va trebui să evalueze strategia sa privind aderarea la Schengen și să caute noi modalități de a câștiga sprijinul statelor membre reticente. Cu toate acestea, speranța rămâne, iar lupta pentru un loc în spațiul Schengen continuă.
