Avertismentul unui neurochirurg: „Demența începe în picioare, nu în creier”
Un reputat neurochirurg transmite un mesaj neobișnuit, dar esențial: pentru a proteja memoria, avem nevoie de picioare puternice și active. Demența rămâne principala cauză de dizabilitate la vârste înaintate, cu peste 57 de milioane de oameni afectați la nivel global în 2021 și aproximativ 10 milioane de cazuri noi în fiecare an.
Ideea că doar „antrenamentele pentru minte” contează este incompletă, avertizează specialistul.
Dr. Arun L. Naik, format la AIIMS, a stârnit dezbateri după ce a explicat publicului legătura directă dintre mers, forța picioarelor și claritatea cognitivă.
„Demența poate începe în picioarele tale, nu în creier,”
a spus el într-un clip devenit viral.
Ce este demența și cum se manifestă
Demența nu definește o singură boală, ci un ansamblu de simptome ce reflectă deteriorarea treptată a funcțiilor cognitive: memorie, orientare, limbaj, atenție, învățare și autonomie în activitățile zilnice. Între cele mai cunoscute forme se numără boala Alzheimer, demența vasculară și demența cu corpi Lewy.
Fiind o afecțiune progresivă, impactul se extinde dincolo de persoana diagnosticată, afectând întreaga familie. Identificarea timpurie, sprijinul constant și un stil de viață activ pot încetini cursul simptomelor și pot menține independența mai mult timp.
Legătura dintre mers, mușchii picioarelor și creier
Explicația oferită de medic pornește de la un fenomen frecvent după o anumită vârstă: sarcopenia, pierderea treptată a masei și forței musculare. Inactivitatea face picioarele mai slabe, iar acest lucru nu rămâne fără ecou în creier. Mușchii implicați în efort eliberează factori neurotrofici (precum BDNF – Brain-Derived Neurotrophic Factor) care susțin neuronii, inclusiv în hipocamp, regiunea-cheie pentru memorie.
Fiecare pas reprezintă un exercițiu complex pentru sistemul nervos: coordonarea dintre lobul frontal, cerebel, măduva spinării și propriocepție stimulează neuroplasticitatea – abilitatea creierului de a crea și consolida conexiuni. Date publicate în 2020 în revista Neurology au asociat un ritm de mers mai lent cu un volum cerebral mai mic și cu un risc crescut de declin cognitiv.
„Mersul pe jos nu este doar o activitate fizică – este un antrenament complet pentru creier”
, subliniază dr. Naik.
Ce poți face, în practică
Mergi în fiecare zi cel puțin 30 de minute într-un ritm vioi, adaptat condiției tale.
Exersează echilibrul: mers în linie dreaptă sau menținerea poziției într-un picior, cu sprijin la nevoie.
Încearcă „dual-task”: combină mersul cu o sarcină cognitivă – de pildă, o conversație sau un calcul simplu.
Lucrează forța picioarelor prin exerciții adaptate (ridicări de pe scaun, urcat trepte), ca o veritabilă „asigurare cognitivă”.
Evita sedentarismul: ridică-te și mișcă-te câteva minute la fiecare oră.
„Dacă picioarele încetinesc, creierul le urmează. Protejează-ți mersul ca să-ți protejezi materia cenușie,”
insistă specialistul.
Nu e niciodată prea târziu să începi. Chiar și după 60 de ani, introducerea treptată a mișcării aduce beneficii vizibile pentru minte și corp. O alimentație cu proteine adecvate ajută la menținerea masei musculare și sprijină sănătatea creierului.
Un punct de plecare accesibil? O plimbare zilnică de 30 de minute, completată de câteva exerciții simple de echilibru și forță pentru membrele inferioare – pași mici, repetați constant, care susțin atât mobilitatea, cât și claritatea mentală.
Conținutul publicat pe www.monden.ro poate fi preluat doar în limita a 500 de caractere, cu menționarea sursei și link activ. Orice utilizare neautorizată reprezintă o încălcare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și va fi sancționată conform legislației în vigoare. 🚨
