Banca Națională a României (BNR) vine cu un strop de speranță pentru cetățenii români. Conform ultimelor declarații, rata anuală a inflației ar putea continua să scadă în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din mai.
Așa cum menționează minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din 5 iulie 2023, se așteaptă ca rata anuală a inflației să coboare la un nivel de o cifră în trimestrul III, pentru a atinge 7,1% în decembrie 2023 și 3,9% la sfârșitul orizontului proiecției. Odată cu această prognoză, BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%. Decizia include menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6%.
Mai mult, Consiliul de administrație al BNR a hotărât să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Aceste decizii vin să ofere o veste bună pentru economia României, într-un climat internațional marcat de turbulențe și incertitudini economice.
Incertitudini și riscuri: contextul economic mondial
Deși BNR prognozează un parcurs descendent al inflației în România, situația economică globală pune la îndoială certitudinea acestui trend. Factorii majori ai acestei descreșteri viitoare a ratei anuale a inflației rămân factorii pe partea ofertei, în principal efectele de bază dezinflaționiste și ameliorarea funcționării lanțurilor globale de producție/aprovizionare.
Cu toate acestea, incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei inflației sunt generate de variabile precum reducerea suplimentară a livrărilor de țiței anunțată de țările OPEC, măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază și prelungirea războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate. Aceste elemente pot exercita efecte adverse asupra încrederii populației și investitorilor și asupra economiilor principalilor parteneri comerciali.
Pe lângă contextul geopolitic, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, având în vedere datele privind execuția bugetară din primele cinci luni ale anului și majorările salariale recente sau potențiale acordate în sectorul public.
În acest context complex, membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special cele aferente programului Next Generation EU. Acestea sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea impactului șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan mondial.
