Home > Actualitate > Economie > BNR avertizează: o bombă cu ceas pentru stabilitatea financiară
Actualitate Economie

BNR avertizează: o bombă cu ceas pentru stabilitatea financiară

BNR avertizează: o bombă cu ceas pentru stabilitatea financiară

Schimbările demografice au un impact deosebit asupra economiei țării, iar România nu face excepție. Potrivit BNR, îmbătrânirea populației este una dintre „vulnerabilitățile structurale importante cu implicații majore asupra stabilității financiare”.

Schimbările demografice și presiunea asupra creșterii economice

Unul dintre județele unde acest fenomen se simte cu adevărat este Hunedoara, unde vârsta medie a populației a crescut cu 2,6 ani. Dar recordul îl deține Teleorman, unde vârsta medie se apropie de 46 de ani, cu peste 8 ani mai mult decât în Ilfov, cunoscut ca fiind unul dintre cele mai tinere județe ale țării.

George Magnus, consilier economic șef la UBS, a pus punctul pe „i” cu câțiva ani în urmă:

„Problema îmbătrânirii este foarte emoționantă: cine va avea grijă de bunica?”. Soluțiile propuse variază de la creșterea vârstei de pensionare, stimulente pentru cei care au grijă de bătrâni până la acceptarea unui număr mai mare de migranți. Dar sunt acestea soluții suficiente pentru a atenua efectul îmbătrânirii populației?

Evident, impactul îmbătrânirii populației nu se rezumă doar la nivel local, ci se răsfrânge asupra întregii economii. Potrivit Financial Times, aceste schimbări vor afecta finanțele publice ale guvernelor din majoritatea țărilor lumii și vor pune presiune pe ratingurile suverane.

Îmbătrânirea forței de muncă este un factor care îngrijorează nu doar România, dar și alte puteri economice globale. Moody’s Investors Service a declarat că îmbătrânirea forței de muncă va pune presiune asupra puterii economice și fiscale a statelor, afectându-le profilul său de credit suveran pe termen lung.

Provocările generațiilor tinere în fața schimbărilor demografice

Iată o enumerare a trei consecințe cheie ale îmbătrânirii populației asupra economiei:

  1. Creșterea economică mai scăzută: Îmbătrânirea forței de muncă poate duce la o creștere economică mai scăzută, deoarece oamenii tind să economisească mai mult în timpul vieții lor active și să consume mai mult după pensionare.
  2. Datoria guvernamentală mai mare: Odată cu îmbătrânirea populației, guvernele sunt forțate să aloce mai multe resurse pentru asistența socială și medicală a acesteia, ceea ce duce la o creștere a datoriei guvernamentale.
  3. Reducerea ratei de economisire: Pe măsură ce generația „baby boomers” se pensionează, se estimează că ratele de economisire vor scădea brusc.

Generațiile mai tinere, care deja au de întâmpinat provocări mai importante în construirea unei vieți bune, se confruntă acum cu o presiune suplimentară. Într-o discuție cu HotNews.ro, Iuliana Precupețu, Cercetător la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), a punctat acest aspect:

„Avem o problemă a solidarității intergeneraționale. Actualele cohorte de vârstnici au fost, în cea mai mare parte, avantajate comparativ cu generațiile active de acum: au avut biografii relativ standardizate, marcate de acces relativ ușor la educație, sănătate, locuire, piața forței de muncă.”

Pe de altă parte, în România, se estimează că populația activă se va reduce consistent, la fel ca și rata de participare pe piața muncii, conform estimărilor Academiei Române și INS. Această tendință ar putea duce la o concurență mai mare pe piața muncii, reducând astfel puterea de negociere a salariaților și atât salariile, dar și inflația.