Reclamă
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri Raportul trimestrial asupra inflației, confirmând perspectivele de scădere a ratei anuale a inflației.
Potrivit prognozei actualizate a BNR, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și se va apropia de intervalul țintei la finele orizontului proiecției.
Reclamă
În luna iunie a acestui an, rata anuală a inflației a fost de 10,3%, în scădere față de luna mai. Aceasta a fost determinată de creșterea prețurilor la mărfurile alimentare, care s-au scumpit cu 17,88%, cele nealimentare cu 4,84% și serviciile cu 11,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Potrivit BNR, scăderea ratei anuale a inflației în următorii doi ani va fi determinată de factorii pe partea ofertei, în special de efectele de bază dezinflaționiste și de corecțiile descendente ale cotațiilor unor mărfuri. De asemenea, se așteaptă o continuare a restrângerii excedentului de cerere agregată, deși mai lentă decât în proiecția precedentă.
Perspectiva inflației este marcată de incertitudini crescute, cu surse principale pe termen scurt, precum plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază și măsurile fiscale ce urmează să fie implementate pentru mărirea veniturilor bugetare.
BNR a revizuit ascendent prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 7,1% și a menținut estimarea de 4,2% pentru sfârșitul lui 2024. Aceste date au fost prezentate în luna mai de către guvernatorul Mugur Isărescu.
Impactul măsurilor fiscale asupra inflației
Unul dintre factorii de incertitudine în ceea ce privește perspectiva inflației este implementarea măsurilor fiscale ce urmează să fie luate în vederea măririi veniturilor bugetare. Acestea pot avea un impact semnificativ asupra nivelului inflației, în funcție de modul în care sunt aplicate și de reacția pieței.
În cazul în care măsurile fiscale vor fi implementate cu succes și vor aduce creșteri semnificative ale veniturilor bugetare, aceasta ar putea avea un efect inflaționist. Creșterea cheltuielilor statului poate duce la creșterea cererii agregate și, implicit, la creșterea prețurilor.
Pe de altă parte, în cazul în care măsurile fiscale nu vor fi implementate în mod corespunzător sau vor avea un impact redus asupra veniturilor bugetare, aceasta poate avea un efect redus asupra inflației sau chiar dezinflaționist.
Citeste si
- 1. Profeții îngrozitoare! Nostradamus și Baba Vanga pentru 2025: Război devastator în Europa
- 2. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r