Home > Actualitate > Social > Calendar 26 decembrie. Este sărbătoare mare la români
Actualitate Social

Calendar 26 decembrie. Este sărbătoare mare la români

Calendar 26 decembrie. Este sărbătoare mare la români

Creștinii ortodocși sărbătoresc pe data de 26 decembrie, în a doua zi de Crăciun, Soborul Maicii Domnului. Tot în calendarul ortodox de astăzi este și Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana, dar și Sfântul Eftimie Mărturisitorul, episcopul Sardei. Și greco-catolicii sărbătoresc aceleași sărbători, în timp ce romano-catolicii sărbătoresc Sfântul Ștefan, primul martir.

Sărbătoare mare pentru românii de pretutindeni

În a doua zi de Crăciun, Biserica o prăznuieşte pe Maica Domnului, făcătoarea de minuni ce L-a născut cu trup pe Hristos. Soborul, cunoscut ca Adunarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu vorbește despre adunarea la slujbă a credincioşilor în cinstea Maicii Domnului. Astăzi este zi mare de rugăciune.

Soborul Macii Domnului este unul din cele cinci mari praznice din anul bisericesc închinate Sfintei Fecioare Maria. După acest sobor s-a decis și sărbătoarea similară dedicată Sfinţilor Ioachim şi Ana, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Soborul Sfinţilor Arhangheli. Amintim că tot astăzi este pomenit şi Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana.

Cine a fost Sfântul Nicodim

Sfântul Nicodim era de neam macedo-român. El a avut mare noroc de părinţi iubitori de Dumnezeu. S-a născut la Prilep, în sudul Serbiei, în anul 1320. El a fost rudăcu familia despotului Lazăr şi a domnului Ţării Româneşti, Nicolae Alexandru Basarab. Pentru că mereu și-a dorit o viață liniștită, el a ales să plece la Mănăstirea Hilandar de pe Muntele Athos. După o implicare excepțională în viața credincioasă, el a ajuns egumen și chiar proto-epistat în conducerea Sfântului Munte.

Pe Muntele Athos, Sfântul Nicodim a stat inițial în obşte, apoi singur într-o peşteră în preajma Mănăstirii Hilandar. La un moment dat, Sfântul Nicodim a venit din Muntele Athos cu mai mulţi ucenici în sudul Dunării, aproape de Vidin. Ei și-au unit forțele și au întemeiat două mici aşezări monahale. Este vorba despre Vratna şi Mănăstiriţa.

În anul 1364 el a mers în Ţara Românească şi s-a aşezat pe valea râului Vodiţa, acolo unde era o sihăstrie întemeiată de călugări vlahi. În acest loc, Sfântul Nicodim, cu ajutorul domnitorilor Vlaicu Vodă (1364-1377) şi Radu (1377-1384) şi a sihaştrilor a schimbat întreaga așezare. El a zidit chilii şi biserică de piatră cu hramul Sfântul „Antonie cel Mare”. După multă muncă, Biserica a fost sfinţită în anul 1369.

Pe valea pârâului Tismana, Sfântul Nicodim a dat viața renumitului loc numit și astăzi  „Cascade”, Mănăstirea voievodală Tismana, între anii 1377-1378. Am în această zonă, marele stareţ a format o obşte formată de zeci de călugări şi a instituit o viaţă monahală la fel cum era pe Sfântul Munte.

Chiar dacă era mai mereu la Tismana, Sfântul Nicodim avea puterea și timpul necesar pentru a putea conduce toate mănăstirile şi întreţinea corespondenţă cu egumeni şi ucenici din Athos, din Serbia şi din Ţara Românească, dar mai ales şi cu patriarhul Eftimie al Tîrnovei, el fiind un adevărat sprijin pentru cei din jur.

Ajuns în vârstă, Sfântul Nicodim și-a dat seama că este momentul să renunțe și a încredinţat grija celor două mănăstiri, Vodiţa şi Tismana, ucenicului său, ieromonahul Agaton. Bătrân și obosit, el a ales să se retragă într-o peșteră, deasupra mănăstirii.

La sfârşitul secolului 14, Sfântul Nicodim a reușit să întemeieze pe valea Jiului Mănăstirea Vişina, în locul unei sihăstrii abandonate. Pe la 1400 a întemeiat Mănăstirea Prislop, în ţinutul Hunedoarei, un loc renumit deja în întreaga lume. În această mănăstire a stat Sfântul Nicodim câţiva ani, aici a scris cu mâna sa un Evangheliar slavon. Pe data de 26 decembrie el a murit, trupul său cedând în fața vârstei.