Calendar religios 1 iunie. Ce sfinți sărbătorim în prima zi a lunii

Creștinii ortodocși sărbătoresc în prima zi a lunii iunie pe Iustin Martirul și cei împreună cu el. Greco-catolicii îl sărbătoresc pe sfântul mucenic Iustin Filosoful și cei împreună cu el, iar romano-catolicii îi celebrează pe Sfântul Iustin și pe Fecioara Maria.

Ce Sfinți sărbătorim azi

Sfântul Iustin Martirul este pomenit în calendarul creștin ortodox în fiecare an, în ziua de 1 iunie. S-a născut în Flavia Neapolis (Sichem), Palestina, într-o familie aristocratică. Încă de mic el a primit o bună educație și a fost învățat despre dreapta credință. A trăit în vremea împăraților romani Antonin cel Pios (138-161) și Marcus Aurelius (161-180).

Sfântul Iustin a fost cel care încă de la început a vrut să cunoască adevărul prin filosofie şi a descoperit, pe rând, filosofia stoică, cea peripatetică, pitagoreică, apoi platonismul.

Prin niciuna din acestea nu a ajuns însă la cunoştinţa cunoașterile despre Iisus Hristos. Adevărul pe care îl căuta Sfântul Iustin, potrivit a ceea ce însuşi Mântuitorul spune despre El: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan, 14, 6).

În timp ce se plimba pe malul mării, în fața sa a apărut un bărbat neștiut de acesta. Era cărunt și plăcut la chip și îl privea lung. Au început să vorbească, iar el i-a dovedit zădărnicia fiecărui sistem filosofic cunoscut până atunci.

Întrebat fiind de Sfântul Iustin ce fel de dascăl poate să afle cineva ca să-l povăţuiască spre adevăr, dacă în Platon şi în ceilalţi filosofi nu este adevărul, bătrânul înţelept i-a vorbit despre sfinţii proroci şi despre Mântuitorul Hristos.

Sfinţii proroci au cunoscut adevărul de la început şi l-au spus oamenilor. Şi spunând adevărul, nu s-au ruşinat de nimeni, nici nu s-au temut, nici nu s-au biruit de slava deşartă; ci l-au spus drept, curat şi fără de frică, i-a făcut cunoscut Sfântului Iustin necunoscutul pe care îl întâlnise întâmplător.

Dar, mai înainte de toate, Sfântul Iustin a fost sfătuit să se roage cu toată puterea sa adevăratului Dumnezeu, ca să-i fie deschisă uşa luminii, de vreme ce nu poate cineva să ştie şi să înţeleagă pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu, decât numai cel căruia însuşi Dumnezeu va voi să-i descopere.

După întâlnirea dintre cei doi, mărturisea Sfântul Iustin într-o scriere („Dialog cu iudeul Tryfon”), i s-a aprins deodată un foc în suflet şi a fost cuprins de o mare dragoste de proroci, ca şi de bărbaţii aceia care au fost prietenii lui Hristos (Sfinţii Apostoli). Şi, gândindu-se la cuvintele bătrânului, găsea că aceasta este singura filosofie sigură şi aducătoare de folos. Convertirea a fost atunci încheiată.

Aşa a ajuns să studieze cu asiduitate Scriptura Veche (Vechiul Testament) şi scrierile Sfinţilor Apostoli. După convertire a plecat la Efes, unde are loc dialogul cu iudeul Tryfon şi apoi ajunge la Roma, unde reușește să deschidă prima şcoală filosofică în care se va preda credinţa creştină. Are mult curaj să deschidă această școală, mai ales că se întâmplă exact în perioada în care toți creștinii sunt supuși unor persecuții majore.

Autoritățile de la acea vreme au decis să îl cheme și să îi ceară socoteală. A ajuns în fața lui Crescens, un așa zis filosof cunoscut la Roma. Acesta îl ura cumplit pe Sfântul Iustin, pentru faptul că în toate disputele pe care le aveau era învins şi umilit.

Când a fost întrebat dacă renunţă la Hristos, Sfântul Iustin a răspuns: „Niciun om în toate minţile nu abandonează Adevărul pentru eroare„.

În anul 165, după denunţul lui Crescens, Sfântul Iustin primeşte moartea martirică. Așa a sfârșit în prima zi a lunii iunie, fiind ucis prin tăierea capului.

Recomandări autor