Home > Actualitate > Social > Calendar religios 12 iunie. Doi mari Sfinți sunt celebrați în duminica Rusaliilor
Actualitate Social

Calendar religios 12 iunie. Doi mari Sfinți sunt celebrați în duminica Rusaliilor

sarbatori religioase

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc astăzi pe Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare și Petru Atonitul. La greco-catolici sunt celebrați tot acești Sfinți, iar romano-catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Gaspar, preot și susținător al vieții religioase.

Date despre sărbătoarea de azi

Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare este pomenit în calendarul creştin ortodox în fiecare an, pe data de 12 iunie. El este cunoscut în viața religioasă ca fiu al regelui Persiei, care domnea în vremea în care la Roma era împărat Diocleţian (284-305). Sfântul Onufrie a trăit ca monah într-o mănăstire cu viaţa de obşte din ţinutul Tebaida, în pustia Ermopole, actual Egipt.

În lăcașul religios în care a crescut încă de mic, el era obișnuit ca adesea să meargă la trapeză și să ceară pâine. Apoi se ducea în tinda bisericii, la locul în care era pictată icoana Fecioarei Maria ținând în brațe pe Iisus Hristos. Mereu se apropia de icoană și vorbea cu ea, adresând cuvinte lui Iisus.

Şi Tu eşti mic precum sunt şi eu, însă eu mă duc la trapeză, cer pâine la trapezar şi mănânc, iar Tu nu mănânci niciodată. Pentru ce te chinuieşti aşa, nemâncând nimic? Iată, primeşte partea mea şi mănâncă„.

Se spune că atunci pruncul Hristos cel închipuit pe icoană, ca şi cum ar fi fost viu, întindea mâna Sa şi lua pâinea din mâinile lui Onufrie.

Aflând monahii din mănăstire despre o minune ca aceasta, s-au înspăimântat cu totul şi l-au învăţat pe trapezar să nu-i mai dea pâine lui Onufrie atunci când va cere, ci să-i spună să se ducă să ia de la cel căruia şi el i-a dat de atâtea ori, adică de la Hristos. Şi aşa a şi făcut copilul înfometat, primind printr-o şi mai mare minune o pâine albă, caldă şi mare din mâinile pruncului Hristos, de nici nu o putea duce pe brațe.

La un moment dat, Sfântul Onufrie a decis să plece de la mănăstire și să se retragă în pustiu. A trăit așa șaizeci de ani. În tot acest timp nu a văzut alți oameni și s-a hrănit doar dintr-un finic pe care îl avea lângă chilia sa. O singură dată a fost întâlnit de Ava Pafnutie, în peregrinările sale pe la părinţii pustiei, acesta a fost de faţă la moartea sa.

În timp ce învelea trupul Sfântului Onufrie cu o parte din veşmântul său, Ava Pafnutie a văzut cum îndată a căzut coliba sfântului, s-a uscat finicul şi a secat firul de apă care curgea acolo. Așa și-a dat seama că Onufrie este Sfânt și că trebuie cinstit în vecii vecilor.

Recomandări autor