Călin Georgescu, sursă de inspirație pentru propaganda din Moldova înaintea alegerilor parlamentare. Experții trag un semnal de alarmă

Rusia încearcă din nou să bage bățul prin gard în Republica Moldova, de data asta printr-o rețea întreagă de pagini false pe Facebook, care difuzează informații mincinoase și manipulează electoratul în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Experții de la Comunitatea WatchDog atrag atenția că aceste campanii seamănă izbitor cu cele din România, când figura controversată a lui Călin Georgescu era folosită în propagandă.

Calin georgescu, pretext de manipulare pe rețelele sociale

Potrivit celor de la WatchDog, rețeaua de dezinformare e strâns legată de oligarhul fugar Ilan Șor, iar în spatele ei se află 146 de pagini de Facebook anonime, gestionate de apropiați ai acestuia. Paginile promovează deja mesaje politice mascate în reclame, în timp ce alte 315 stau „la sertar”, gata să fie activate în perioada critică a campaniei. Schema e identică celei din România, unde Călin Georgescu devenise un simbol al naționalismului promovat pe canale obscure.

În spatele acestor pagini se află o rețea mult mai mare, formată din peste 2.000 de conturi, create automat de entități care au legături cu Kremlinul. Scopul: influențarea percepției politice în Moldova și, prin extensie, în alte țări din Europa.

„Totul seamănă cu ce am văzut în campania din România, când apăreau tot felul de informații despre Călin Georgescu. Și atunci, dar și acum, scopul e să sprijine anumiți candidați și să creeze confuzie printre alegători”

— Andrei Curăraru, expert în politici publice

Curăraru mai spune că Facebook e doar vârful aisbergului. Alte platforme, precum TikTok, nu oferă acces la date privind reclamele politice, așa că este foarte posibil ca acolo să existe și mai mult conținut propagandistic nedetectat până acum.

Analistul politic Nicolae Negru e de părere că statul moldovean nu gestionează cum trebuie comunicarea în fața acestor atacuri. El afirmă că autoritățile ar trebui să își regândească strategia și să ia măsuri clare pentru combaterea dezinformării.

„Autoritățile Republicii Moldova trebuie să se concentreze pe strategia de comunicare, să lupte cu această dezinformare, să combată aceste falsuri. Avem un Centru de comunicare strategică și de luptă împotriva dezinformării. Deocamdată nu prea observăm activitatea acestui centru. Aici eu cred că e cea mai mare problemă”

— Nicolae Negru, analist politic

Pe lângă implicarea directă a unor personaje ca Ilan Șor și utilizarea unui model deja testat în România, campaniile de manipulare din Republica Moldova sunt gândite să pară cât mai autentice și dificil de depistat.

Paginile false nu aparțin unor organizații clare, nu au date de contact și nu oferă informații despre cine le administrează. Lipsa de transparență le oferă și mai multă credibilitate în ochii publicului.

Specialiștii WatchDog susțin că manipularea merge mână în mână cu tăcerea autorităților. Dacă instituțiile statului nu reacționează prompt, aceste mesaje dezinformatoare riscă să devină normă pentru o parte semnificativă din alegători.

Rețeaua de pagini, spun ei, nu este o întâmplare izolată, ci face parte dintr-o strategie geopolitică amplă.

„E nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană, care are experiență în combaterea propagandei. Paginile care răspândesc falsuri trebuie închise cât mai repede”

— Recomandare a experților

Oamenii sunt încurajați să verifice sursele și să se informeze doar din canale oficiale, mai ales în perioadele de campanie electorală.

„Autoritățile trebuie să reacționeze în timp real, nu după ce valul dezinformării a trecut. Dacă rețeaua s-a extins deja pe Facebook, e aproape sigur că există și pe alte platforme. Lipsa accesului la date despre reclamele difuzate pe TikTok face ca acolo situația să fie și mai complicată”

— Andrei Curăraru, expert în politici publice

În lipsa unor acțiuni ferme din partea autorităților, rețelele de propagandă pot acționa nestingherite, așa cum s-a întâmplat deja în alte țări. Cazul Călin Georgescu rămâne un exemplu clar despre cum un personaj marginal poate deveni un instrument eficient într-o strategie de dezinformare geopolitică.