Într-un interviu acordat publicației austriece Kleine Zeitung, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a vorbit despre măsuri de control sporit la frontierele cu Italia.
În același timp, Nehammer a confirmat că Austria nu își va retrage veto-ul asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Acesta a justificat decizia prin prisma faptului că „protecția frontierelor externe” nu funcționează în prezent. El a declarat:
„Extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecția frontierelor externe funcționează. Acesta nu este momentul potrivit”.
Conform informațiilor furnizate, Austria a intensificat controalele la frontiera cu Italia, țară care face parte din spațiul Schengen. Nehammer a afirmat că intensificarea controalelor are loc ca reacție la situația din Lampedusa:
„Urmărim acest lucru. Este vorba despre lupta împotriva rutelor de contrabandă”.
Poziția României și implicațiile pentru statul român
De partea sa, Marcel Ciolacu, premierul României, a subliniat că, în cazul în care Austria va continua să blocheze aderarea României la Schengen în mod nejustificat, țara noastră își va căuta dreptatea la Curtea Europeană de Justiție. Premierul a estimat că paguba provocată de veto-ul Austriei ar putea echivala cu cel puțin 2% din PIB-ul României.
De asemenea, Ciolacu a menționat că ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) confirmă că România are un stat de drept consolidat, ceea ce ar trebui să constituie un argument solid pentru aderarea la Schengen.
Pentru a echilibra perspectiva, ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler, a precizat că reticența Austriei nu vizează România în mod special, ci sistemul Schengen ca întreg, despre care a afirmat că „nu mai funcționează”. Cu toate acestea, ea a exprimat înțelegere pentru poziția României:
„Înțelegem intereselor partenerilor noștri români. În același timp, nu putem însă să închidem ochii și să extindem un sistem deja defect”.
Astfel, se pare că veto-ul Austriei a fost păstrat în contextul unei preocupări mai ample legate de sistemul Schengen, și nu ca o măsură țintită împotriva României. Cu toate acestea, decizia rămâne una controversată și cu impact semnificativ asupra aspirațiilor României de a se alătura acestui spațiu european.
