Cu toate că prima tranșă de fonduri a fost deja virată în ianuarie, se pare că va fi urmată de o a doua etapă de ajutor financiar.
Este primordial să subliniem că beneficiarii acestor ajutoare sunt persoanele în vârstă cu pensii sub pragul de 3000 de lei. Deci vorbim de milioane de oameni, un segment al populației care se confruntă cu situații financiare mai dificile.
Care sunt condițiile și câți bani vei primi în funcție de pensia pe care o ai
Să ne concentrăm deci pe sumele acestei a doua tranșe de ajutoare. Se pare că sumele acordate variază în funcție de nivelul veniturilor lunare ale pensionarilor. Astfel, ajutorul financiar se descompune în:
- Pensionarii cu venituri lunare de până la 1.500 de lei, inclusiv, vor primi un ajutor financiar în suma de 500 de lei.
- Cei care au venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei, inclusiv, vor beneficia de un ajutor financiar de 400 de lei.
- În fine, pentru cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul financiar va fi în cuantum de 300 de lei.
Toate aceste sume vor fi gestionate și acordate prin intermediul caselor de pensii, organizații ce au responsabilitatea de a face aceste plăți.
În plus, este important să știm că ajutorul financiar are ca scop sprijinirea celor mai vulnerabili membri ai societății. Întrucât prima tranșă a fost deja virată în ianuarie, este de așteptat ca această a doua tranșă să ajungă la beneficiari într-un timp rezonabil.
Cu cât își cumpără Guvernul liniștea pe anul acesta din partea votanților
Aproximativ un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă. Pe lângă aceștia încă 1,5 milioane de pensionari câștigă o pensie sub pragul de 3000 de lei pe lună. Asta înseamnă că Guvernul va plăti nici mai mult și nici mai puțin decât 200 de milioane de euro de la bugetul de stat.
Toți banii aceștia din păcate România nu îi are deci vor veni prin îndatorare externă și suprataxarea populației care muncește la momentul actual.
Majoritatea cetățenilor țării consideră că o pensie decentă ar trebui să fie în jur de 3.000 de lei. Totuși, cifrele actuale stau într-o contradicție evidentă cu aceste așteptări. Cu alte cuvinte, chiar dacă pensiile au cunoscut o creștere notabilă în ultimul deceniu, nivelul lor rămâne departe de ceea ce românii consideră a fi o pensie satisfăcătoare.
Pentru a pune lucrurile în perspectivă, valoarea pe care o consideră românii drept o pensie „decentă” este aproape dublă comparativ cu pensia medie din anul 2021, care a fost de 1.557 de lei.
Dacă se face o comparație cu pensia medie pentru limita de vârstă, care în 2021 era de 1.799 de lei, discrepanța se diminuează, dar rămâne semnificativă, la 67%. Majoritatea persoanelor chestionate au opinat că o pensie „decentă” ar trebui să fie undeva între 75% și 80% din ultimul salariu net primit.
În ceea ce privește raportul dintre pensie și salariu, în anul 2021, situația nu stătea deloc bine. Cu un salariu mediu de 3.565 de lei și o pensie medie de 1.557 de lei, rata de înlocuire se situa sub 45%. Acest lucru adaugă presiuni suplimentare asupra sistemului de pensii și sugerează că românii au așteptări mari de la stat.
Pe lângă aceste considerente, majoritatea celor chestionați, peste 71%, sunt de părere că vârsta de pensionare nu trebuie să fie majorată. Comparând cu datele internaționale, se poate observa că România se află într-o situație interesantă.
Media vârstei de pensionare în Uniunea Europeană și în țările OCDE este sub cea a României, cu 64,3 ani, respectiv 64,2 ani. De menționat și că 28 din cele 38 de țări OCDE nu fac distincție între vârsta de pensionare a femeilor și a bărbaților.
