Home > Cultură > Istorie > Casele Plăcerii din orașul antic Pompeii
Istorie Premium

Casele Plăcerii din orașul antic Pompeii

Casele Plăcerii din orașul antic Pompeii

Împărați nebuni, războinici feroce, distracții brutale și stiluri de viață lascive. Acestea sunt imaginile familiare ale Romei antice, dar a fost cu adevărat? Zvonurile abundă în ceea ce privește împărații romani și indulgența lor în plăcerile carnale. Tiberius, de exemplu, se spune că s-a dedat orgiilor secrete în vila sa de agrement de pe insula Capri. Dar până la descoperirea din secolul al XVI-lea a orașului îngropat Pompeii, plăcerile vinovate ale romanilor au fost ascunse în paginile trecutului.

Pompeii, conservat de straturile de cenușă

Pompeii este un oraș roman din secolul al VI-lea î.Hr. conservat de straturile de cenușă care au fost vărsate la marea erupție a Muntelui Vezuviu în anul 79 d.Hr.  Deși Pompeii a fost inițial redescoperit la sfârșitul secolului al XVI-lea, a fost excavat în mod corespunzător doar în secolul al XVIII-lea. Acest lucru s-a datorat faptului că excavatoarele “s-au speriat” de frescele cu caracter sexual explicit pe care le descopereau frecvent, destul de șocante pentru sensibilitățile cetățenilor medievali ai Romei, așa că le-au acoperit rapid.

Descoperirea oferea detalii despre viața romanilor antici 

Când săpăturile au fost reluate aproape două secole mai târziu, arheologii au găsit un oraș complet aproape în întregime intact – pâinile încă stăteau în cuptor, cadavre de bărbați, femei, copii și animale de companie au fost găsite așa cum arătau în ultimele lor clipe, expresiile fricii sunt încă gravate pe fețele lor, iar resturile de mâncare au rămas aruncate pe trotuar. Descoperirea uluitoare a însemnat că cercetătorii puteau pune cap la cap detalii din viața romanilor antici din Pompei – mâncarea pe care au mâncat-o, slujbele pe care le aveau, casele în care locuiau și, bineînțeles, activitățile pe care le-au desfășurat pentru plăcere.

Excavatoarele au descoperit dovezi ale numeroaselor bordeluri din orașul antic Pompeii, determinate de descoperirea atât a frescelor erotice, cât și a graffiti-urilor care împodobesc pereții clădirilor care conțineau numeroase camere cu paturi de piatră. Falusul era un decor foarte comun pentru noroc în Pompeii și era pictat în case, pe străzi, și în magazine.

Bordelul din Pompeii

Unul dintre celebrele bordeluri din Pompei se numește Lupanar (latină-vizuina lupului). Aceasta era o clădire cu două etaje construită cu doar câțiva ani înainte de distrugere. Considerat a fi singurul bordel construit special, Lupanar avea zece camere și o latrină sub scări. Fiecare dintre cele zece camere avea un pat de piatră acoperit cu o saltea unde o prostituată își distra clienții. O altă caracteristică faimoasă a bordelului sunt picturile sale erotice. Fiecare dintre picturi descrie o poziție diferită.

În ciuda naturii erotice a acestor imagini, s-a sugerat că acestea au fost doar o versiune idealizată a sexului. A le privi ca o reprezentare a tranzacției reale ar echivala cu a privi pornografia contemporană ca fiind un lucru real. Astfel, s-a postulat că viața prostituatelor era mult mai sumbră decât sugerează imaginile erotice. De exemplu, camerele în care lucrau prostituatele erau locuri fără ferestre, înghesuite și incomode, separate de anticameră doar prin perdele. În plus, s-a sugerat că majoritatea prostituatelor din Pompeii erau sclave de origine orientală sau greacă. Deoarece au fost implicate în comerțul cu sclavi și nu au fost instruite în alte profesii, se pare că aceste femei nu au avut de ales.

Graffiti-uri lăsate de clienți

Clienții lor, cu toate acestea, par să fi avut o experiență mai plăcută la bordeluri, după cum arată graffiti-urile pe care le-au lăsat în urmă. S-a sugerat că există peste 100 de inscripții pe pereții bordelului. O inscripție, de exemplu, spune pur și simplu „Am tras-o cu o mulțime de fete aici”. O altă inscripție spune chiar și data la care persoana a vizitat bordelul, „Pe 15 iunie, Hermeros a dat-o în bară aici cu Phileterus și Caphisus”. S-a subliniat că, în general, cei bogați nu au vizitat bordeluri, deoarece și-au permis amante sau concubine sclave. Cel mai probabil, cei care frecventau bordelurile din Pompeii și lăsau graffiti-uri în urma lor, erau romani de rând.

Prețurile serviciilor

Interesant, clienții Lupanare au lăsat note pe perete, fapt care a permis arheologilor să afle prețurile serviciilor furnizate acolo. Se pare că două pâini și o jumătate de litru de vin ar permite unei persoane să obțină serviciile unei prostituate. Inutil să spun, taxele erau plătite proprietarului bordelului, mai degrabă decât prostituatelor. Aceasta era viața unei prostituate într-un bordel din Pompeii, în măsura în care arheologia este în măsură să ne spună.

Frescele erotice din Pompeii, un subiect disputat

În timp ce multe artefacte recuperate din Pompeii au fost păstrate și expuse în Muzeul Național de Arheologie din Napoli, expunerea frescelor erotice din Pompeii a fost o chestiune de mare dispută. În 1819, când regele Francisc I al Neapolelui a vizitat expoziția Pompeii de la Muzeul Național, împreună cu soția și fiica sa, el a fost atât de jenat de opera de artă erotică, încât a decis să o închidă într-un cabinet secret, accesibil doar „oamenilor de vârstă matură și morală respectată”. Redeschis, închis, redeschis din nou și apoi închis din nou timp de aproape 100 de ani, a fost făcut pentru scurt timp accesibil din nou la sfârșitul anilor 1960 (momentul revoluției sexuale) și a fost în cele din urmă redeschis pentru vizionare în 2000. Minorilor li se permite în continuare intrarea în cabinetul secret numai în prezența unui tutore sau cu permisiune scrisă.

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate