Prețul aurului pe gram, la standardul de LBMA adică pentru gramul de aur de 24k standard, de astăzi 19 ianuarie 2024, este de 293.54 RON. Acest preț se poate schimba constant, deoarece este influențat de cerere și ofertă, precum și de alți factori economici și geopolitici.
Asta ar veni un preț pentru un gram de 14K Aur 171.23 RON, pentru 16K 195.69 RON pe gram si pentru 18k nu mai putin de 220.15 RON pe gram de aur. Țineți cont că la amanet aurul tinde să fie chiar și cu aproximativ 5% mai ieftin față de magazine.
Aurul, unul dintre cele mai vechi și mai valoroase metale prețioase, a fascinat omenirea de-a lungul istoriei. Considerat nu doar un simbol al bogăției, ci și un instrument financiar crucial, aurul continuă să joace un rol semnificativ în economia globală.
Cuprins:
1. Factorii care influențează prețul aurului
2. Cum se determină caratele la aur?
2.1 Aur de 24 Carate
2.2 Aur de 22 Carate
2.3 Aur de 18 Carate
2.4 Aur de 14 Carate
2.5 Avantajele și dezavantajele aurului
3. Care sunt metodele cele mai bune pentru determinarea purității aurului?
3.1 Metode clasice de testare a purității aurului
3.2 Tehnici avansate pentru testarea purității aurului
4. Cum să verifici de acasă dacă obiectul tău este de aur. Cum să deosebești de un fals?
5. Cum se măsoară adevărata valoare a aurului prețios?
6. Istoria și simbolismul aurului
7. Impactul mineritului de aur asupra mediului și societății
8. Piața mondială a aurului și rolul său în economia globală
1. Factorii care influențează prețul aurului
Prețul acestui metal prețios este determinat de o varietate de factori, fiecare având capacitatea de a influența fluctuațiile sale pe piața internațională. De la cererea și oferta până la condițiile geopolitice și evoluțiile tehnologice, fiecare aspect contribuie la dinamica complexă a prețului aurului.
Iată factorii cheie care influențează acest preț, precum si o introducere a forțelor care modelează valoarea acestui metal prețios în lumea contemporană:
- Cererea și oferta: Cantitatea de aur disponibilă și cererea pentru acesta influențează prețurile. De exemplu, dacă se descoperă un depozit mare de aur, oferta crescută poate duce la scăderea prețului. Invers, o cerere crescută poate ridica prețul.
- Starea economică globală: Aurul este adesea considerat un refugiu sigur în timpuri de instabilitate financiară. Investitorii cumpără aur în perioade de turbulențe financiare, ceea ce poate crește cererea și prețul aurului.
- Politicile băncilor centrale: Acțiunile băncilor centrale, cum ar fi achizițiile sau vânzările de rezerve de aur, pot influența semnificativ prețul aurului.
- Războiul și instabilitatea geopolitică: Conflictele geopolitice, cum ar fi cele din Ucraina sau Orientul Mijlociu, pot crește cererea pentru aur ca investiție sigură.
- Rata inflației: Inflația ridicată poate duce la scăderea valorii monedei, făcând aurul mai atractiv ca investiție de protecție.
- Cererea din China și India: Aceste țări au o afinitate culturală pentru aur și o creștere economică rapidă, ceea ce influențează cererea și prețurile la nivel global.
- Avansurile tehnologice: Noile aplicații ale aurului în industria electronică și medicală pot contribui la creșterea cererii și, implicit, a prețului acestuia.
2. Cum se determină caratele la aur?
Înainte de a explora diferitele carate ale aurului, este important să clarificăm diferența dintre termenii „karat” și „carat”. În Statele Unite, „karat” se referă la puritatea aurului, în timp ce în Europa, „carat” are aceeași semnificație. Totuși, „carat” este, de asemenea, o unitate de măsură pentru greutatea pietrelor prețioase, în special a diamantelor.
2.1 Aur de 24 Carate
Aurul de 24 de carate este cea mai pură formă de aur pe care o puteți cumpăra, dar este rar folosit pentru a face bijuterii în țările occidentale din cauza costurilor ridicate, a maleabilității sale și a culorii intense de galben.
Cu toate acestea, în regiuni precum Asia și Orientul Mijlociu, bijuteriile din aur de 24 de carate sunt populare, de multe ori cumpărate ca investiții sau cadouri (în special cadouri de nuntă). Este important de notat că, deși termenii aur pur, aur fin și aur de 24 de carate sunt folosiți interschimbabil, nu este tehnic posibil să se creeze aur 100% pur.
Chiar și un aliaj de 24 de carate poate fi rafinat doar până la aproximativ 99,9% conținut de aur.
2.2 Aur de 22 Carate
Aurul de 22 de carate, cu o puritate de 91,6%, este vizual identic cu aurul pur de 24 de carate. Includerea a 8,4% alte metale crește oarecum durabilitatea acestui tip de aur, deși încă rămâne moale și ușor deformabil. Bijuteriile din aur de 22 de carate sunt foarte populare în India, unde sunt asociate tradițional cu statutul, investițiile, ofertele religioase și nunțile.
2.3 Aur de 18 Carate
În țările occidentale, aurul de 18 carate este considerat standardul de lux pentru bijuterii fine. Aurul de 18 carate (sau 75% aur pur) este cel mai înalt rating de carate pe care o bijuterie îl poate avea, fiind în același timp suficient de durabil pentru a fi purtat zilnic.
Aurul de 18 carate este asociat în mod particular cu inelele de logodnă și verighetele. Reprezintă dragostea eternă, motiv pentru care are sens simbolic includerea unei cantități cât mai mari de aur într-un inel de logodnă sau verighetă.
Inelele moderne de 18 carate sunt proiectate să reziste la uzură, făcând acest carat o opțiune practică, dar și romantică. Aurul galben de 18 carate este potrivit pentru persoanele care au alergii la anumite metale, în special la nichel. Unele aliaje de aur galben de 18 carate conțin nichel, în timp ce altele nu.
Chiar dacă aliajul dumneavoastră conține nichel, este foarte puțin probabil să provoace iritații ale pielii, deoarece nichelul constituie doar un procent mic din conținutul total de metal. Aurul alb de 18 carate poate conține cantități mai mari de nichel decât aurul galben de 18 carate.
Nichelul este un metal alb, astfel încât se folosește mai mult din el pentru a da aurului alb culoarea sa. Dacă aveți pielea sensibilă, evitați aurul alb care conține nichel și alegeți un aliaj de aur alb realizat cu paladiu. Aliajele de aur roz nu conțin nichel, deci aurul roz este, de asemenea, o alegere bună.
2.4 Aur de 14 Carate
Cu un conținut de 58,3% aur, aurul de 14 carate este o combinație excelentă între accesibilitate și rezistență. Deși nu are aceeași culoare frumoasă și strălucire ca aurul de 18 carate, aurul de 14 carate este încă foarte atrăgător.
De asemenea, are avantajul de a menține pietrele prețioase mai sigur decât aliajele mai moi, cu un carat mai mare. Din cauza aspectului său vizual atractiv și a prețului relativ accesibil, aurul de 14 carate este cel mai comun tip de bijuterie din aur vândută în România.
Prin urmare, bijuteriile de 14 carate sunt, de obicei, disponibile într-o varietate mai largă de tipuri și stiluri. Fie că căutați inele de logodnă, brățări, lanțuri sau cercei, există șanse mari să găsiți ceva pe placul dumneavoastră în aur de 14 carate. Totuși, bijuteriile care sunt de 14 carate (sau de un carat mai mic) nu sunt recomandate pentru persoanele cu sensibilitate la piele.
2.5 Avantajele și dezavantajele aurului
Aurul de mai multe carate, deși atrăgător, prezintă anumite avantaje și dezavantaje în termeni practici. Printre avantaje se numără faptul că conține mai puține metale aliaj și are o nuanță bogată și vibrantă. Aurul pur nu se pătează sau corodează și este puțin probabil să provoace reacții alergice.
Pe de altă parte, dezavantajele includ faptul că este, în general, mai scump, predispus la zgârieturi și lovituri și necesită frecvent polizare și remodelare datorită maleabilității sale. De asemenea, poate fi mai greu de redimensionat comparativ cu piesele de bijuterie de carate inferioare.
Când alegeți caratul bijuteriilor din aur, este important să vă gândiți la stilul și funcția piesei dumneavoastră. Pentru piese precum inelele de logodnă sau verighete, ar trebui să optați pentru aur de cel puțin 18 carate datorită echilibrului dintre puritatea și durabilitatea sa.
Pentru articole de bijuterii mai puțin susceptibile la deteriorare, cum ar fi cerceii sau pandantivele, este rezonabil să optați pentru designuri de 24 de carate. Aceste piese, de obicei, se odihnesc delicat pe corp, minimizând riscurile de zgârieturi sau lovituri.
3. Care sunt metodele cele mai bune pentru determinarea purității aurului?
Puritatea aurului este un aspect esențial atât pentru bijuterii, cât și pentru lingouri de aur. Următorul articol prezintă diferitele metode de măsurare a purității aurului și importanța acestui proces.
3.1 Metode clasice de testare a purității aurului
Există câteva metode clasice prin care se poate verifica autenticitatea aurului, fiecare având particularitățile sale:
- Testul cu Acid: Acest test este destul de simplu și eficient. Procesul implică aplicarea unei picături de acid azotic pe suprafața aurului. În cazul aurului fals sau al unor aliaje inferioare, acidul va provoca o schimbare de culoare, adesea în verde, indicând prezența impurităților. În schimb, aurul pur nu va reacționa în contact cu acidul, lăsând soluția transparentă.
- Testul Magnetic: Aurul pur, în natura sa elementară, nu este atras de magneți. Prin urmare, dacă un magnet atrage obiectul de aur testat, este un indiciu clar că obiectul este fals sau este un aliaj ce conține metale magnetice. Acest test este rapid și ușor de realizat, fiind util pentru a elimina rapid falsurile grosolane.
- Testul de Plutire: Datorită densității sale ridicate de 19,32 g/ml, aurul autentic se va scufunda rapid în apă. Acest test implică plasarea obiectului de aur într-un recipient cu apă. Dacă obiectul se scufundă, este un indiciu bun că este aur real. Pe de altă parte, obiectele false sau placate cu aur au o densitate mai mică și pot pluti sau rămâne la suprafața apei.
3.2 Tehnici avansate pentru testarea purității aurului
Fie ca vorbim de sectorul bijuteriilor sau al metalurgiei, testarea purității aurului este o componentă esențială pentru asigurarea calității și autenticității. Cu dezvoltarea tehnologiei, au fost create metode avansate care permit o determinare mai precisă a purității aurului. Aceste tehnici avansate includ:
- Detectarea prin Spectru și Topire: Această tehnică avansată utilizează calorimetria diferențială pentru a identifica aurul fals. Aurul autentic și cel fals prezintă proprietăți termice diferite, care pot fi detectate prin această metodă. Prin analizarea modului în care se comportă aurul atunci când este încălzit, experții pot determina dacă este autentic sau nu.
- Analiza Metalografică și Identificarea prin Topire: Această metodă folosește microscopia optică sau electronica pentru a examina structura metalului. În cazul aurului fals, topirea acestuia va produce alte metale, precum zincul și cuprul, care sunt detectabile sub microscop. Această analiză detaliată oferă informații despre compoziția metalului și poate confirma puritatea aurului.
- Fluorescența cu Raze X (XRF): XRF este o tehnică relativ simplă dar foarte eficientă. Aceasta implică emisia unui fascicul de fotoni cu raze X asupra probei de aur. La coliziunea cu atomii aurului, acești fotoni eliberează energii de intensități diferite. Analiza acestor intensități permite identificarea prezenței altor elemente în aur. Datorită preciziei sale, XRF este frecvent utilizată în laboratoarele de testare a metalelor prețioase.
4. Cum să verifici de acasă dacă obiectul tău este de aur. Cum să deosebești de un fals?
Pentru a determina dacă un obiect este din aur acasă, există câteva metode simple și eficiente. Acestea includ:
- Testul cu Cerneală: Acesta este un test simplu care poate fi realizat cu cerneală obișnuită. Aplicați o picătură de cerneală pe obiectul din aur și ștergeți-o. Dacă pata rămâne, este posibil ca obiectul să nu fie din aur autentic.
- Examinarea Fizică și Vizuală: Căutați semne de uzură. Aurul este un metal moale, deci un obiect din aur autentic va avea adesea semne de zgârieturi sau de uzură. De asemenea, verificați dacă există marcaje de carate pe obiect, care indică puritatea aurului.
- Testul cu Magnetul: Aurul nu este magnetic. Prin urmare, dacă un magnet atrage obiectul, acesta nu este aur pur. Totuși, fiți atenți, deoarece unele bijuterii din aur pot conține părți metalice care sunt magnetice.
- Testul de Plutire: Umpleți un pahar cu apă și plasați cu grijă obiectul în acesta. Aurul și platină, fiind mai dense decât apa, vor cădea direct la fundul paharului. Dacă obiectul plutește la suprafață sau rămâne suspendat în apă, este probabil că nu este făcut din aur sau platină.
5. Cum se măsoară adevărata valoare a aurului prețios?
Când vine vorba de aprecierea și evaluarea aurului, există câțiva termeni cheie care sunt esențiali în înțelegerea purității acestui metal prețios. Acești termeni nu doar că oferă o bază solidă în cunoașterea aurului, dar sunt și critici în domeniul tranzacționării și evaluării sale.
Cel mai cunoscut termen este „Karatul”, care măsoară finențea aurului în fracții din 24. De exemplu, aurul de 24 de karate, etichetat ca 24k, este considerat pur, având cel puțin 99.9% aur. Cu toate acestea, datorită impurităților minore care pot exista chiar și în cel mai pur aur, finețea sa este adesea exprimată ca 999 în sistemul millesimal, care indică puritatea materialului prețios în părți per mii.
Asay și Hallmark: Testarea și Certificarea Purității
„Asay” este un test crucial pentru determinarea conținutului și calității metalului. Acesta este adesea realizat pentru a asigura cumpărătorii cu privire la puritatea și autenticitatea aurului. Pe de altă parte, „Hallmark” reprezintă simbolul stampilat pe metale prețioase, ca aurul și argintul, care certifică standardul de puritate al metalului.
Aceste mărci sunt esențiale pentru consumatori, oferind o garanție a calității și purității.
Malleabilitatea și ductilitatea
Aurul este cunoscut pentru malleabilitatea și ductilitatea sa remarcabile. Malleabilitatea se referă la capacitatea aurului de a fi modelat în diferite forme prin ciocănire, fără a se sparge, în timp ce ductilitatea descrie capacitatea acestuia de a fi tras în fire subțiri.
Aceste proprietăți nu doar că sunt fascinante din punct de vedere fizic, dar sunt și esențiale în procesul de fabricare a bijuteriilor și a altor obiecte din aur.
Bullionul
Termenul „Bullion” se referă la metalele prețioase în forma lor brută, nebătute în monedă, precum barele de aur. Acestea sunt adesea folosite ca standard de investiție și sunt evaluate în funcție de puritatea și greutatea lor.
Greutatea Troy și Uncie Troy: Unitățile de măsurare cele mai uzuale
Sistemul de măsurare „Greutatea Troy” este folosit specific pentru pietrele prețioase și metalele prețioase, inclusiv aurul. O livră Troy este diferită de o livră standard, fiind echivalentă cu 12 uncii Troy, nu cu 16 uncii avoirdupois. „Uncie Troy”, echivalentă cu 31.1034 grame, este o altă unitate de măsurare folosită în evaluarea aurului.
Caratul: Unitate de Măsură pentru Pietre Prețioase
Nu trebuie confundat cu karatul. Caratul, cu „C-„, este o unitate de măsură folosită pentru pietre prețioase, diferită de Karat. Un carat este echivalent cu 200 grame și este vital în evaluarea greutății și, implicit, a valorii pietrelor prețioase, precum diamantele.
6. Istoria și simbolismul aurului
În Egiptul Antic, arta produsă între mileniul al 6-lea î.Hr. și secolul al 4-lea d.Hr. includea picturi, sculpturi, desene pe papirus, faianță, bijuterii, fildeș, arhitectură și alte forme de artă. Această tradiție artistică era conservatoare, cu stiluri ce se schimbau foarte puțin de-a lungul timpului. Multe dintre exemplele supraviețuitoare provin din morminte și monumente, oferind perspectivă asupra credințelor egiptenilor antici legate de viața de apoi. Arta egipteană avea un rol funcțional, strâns legat de religie și ideologie, și reprezenta o viziune idealizată, nerealistă a lumii.
În timpul Epocii de Aur a Islamului, care a durat de la secolul al 8-lea la secolul al 13-lea, a avut loc o înflorire științifică, economică și culturală în istoria islamului. Acesta este considerat a fi început în timpul califului Abbasid Harun al-Rashid, cu inaugurarea Casei Înțelepciunii, unde savanți din întreaga lume islamică se adunau pentru a traduce cunoștințele clasice în arabă și persană. Epoca este adesea considerată a se fi încheiat cu colapsul califatului Abbasid din cauza invaziilor mongole și asediului Bagdadului din 1258.
Arta Greacă Antică a supraviețuit în moduri diferite, în funcție de mediu. Avem o cantitate mare de ceramică și monede, multe sculpturi în piatră și câteva sculpturi mari în bronz. Aproape complet lipsite sunt pictura, vasele fine din metal și orice în materiale perisabile, inclusiv lemnul. Potrivirea greacă era principala formă de bunuri de mormânt depuse în morminte și era larg exportată.
Alchimia, practicată în China, India, lumea musulmană și Europa, este o ramură veche a filosofiei naturale și a tradiției protostiințifice. Alchimiștii încercau să purifice, să matureze și să perfecționeze anumite materiale, având ca scopuri comune transformarea metalelor de bază în metale nobile (în special aurul), crearea unui elixir al nemuririi și a panaceelor capabile să vindece orice boală.
În Evul Mediu, începând cu anul 1000, populația Europei a crescut semnificativ datorită inovațiilor tehnologice și agricole care au permis comerțului să înflorească și schimbărilor climatice ale Perioadei Calde Medievale, care au permis creșterea randamentelor culturilor. Această perioadă a văzut, de asemenea, divizarea formală a bisericilor Catolică și Ortodoxă și începutul Cruciadelor în 1095.
7. Impactul mineritului de aur asupra mediului și societății
Impactul mineritului de aur asupra mediului și societății include atât aspecte negative, cât și pozitive:
Impactul megativ asupra mediului
- Generarea de deșeuri: Exploatarea aurului generează o cantitate semnificativă de deșeuri. De exemplu, producerea unui inel de aur mediu generează peste 20 de tone de deșeuri.
- Lixiviarea cu cianură: Multe mine de aur utilizează procesul de lixiviare cu cianură, care implică trecerea unei soluții de cianură prin grămezi uriașe de minereu pentru a extrage aurul. Aproximativ 99,99% din materialul excavat devine deșeu.
- Contaminarea apei: Exploatarea aurului poate avea efecte negative asupra calității apei. Aurul se găsește adesea în minereu și sedimente care conțin toxine, cum ar fi mercurul. Aceste toxine pot pătrunde în lanțul trofic și pot contamina apa potabilă.
- Distrugerea habitatului: Majoritatea formelor de minerit de aur implică mișcarea masivă de sol și rocă, ceea ce poate fi dăunător pentru habitatul sălbatic din jur.
- Riscuri și accidente: Operațiunile regulate la minele de aur afectează negativ mediul în mai multe moduri, inclusiv prin emisiile de gaze cu efect de seră și contaminarea prin substanțe chimice.
Impacturi Socio-Economice
- Dezvoltarea socio-economică: Mineritul aurului contribuie semnificativ la dezvoltarea socio-economică și bunăstarea comunităților gazdă și țărilor. Crearea de valoare și distribuirea acesteia se realizează prin multe căi, inclusiv prin locuri de muncă, achiziții locale, venituri fiscale, infrastructură îmbunătățită și acces mai bun la servicii de sănătate și educație.
- Contribuții la obiectivele de dezvoltare durabilă: Sectorul minier de aur, atunci când este desfășurat responsabil, poate contribui semnificativ la dezvoltarea socială și economică susținută a comunităților și țărilor care găzduiesc operațiuni de minerit de aur. Aceasta se poate observa prin progresele la nivel local și național în avansarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
- Mineritul artizanal și la scară mică: Mineritul artizanal și la scară mică (ASGM) este susținut de niveluri ridicate de sărăcie și lipsa de alternative de trai. Majoritatea ASGM are loc în afara cadrului legal, fiind o sursă de preocupări majore legate de mediu, sociale, de drepturile omului și de guvernanță.
- Suport pentru dezvoltarea responsabilă: Consiliul Mondial al Aurului și companiile sale membre susțin dezvoltarea responsabilă a resurselor de aur atât prin minerit la scară largă (LSM), cât și prin ASGM. Dezvoltarea responsabilă a resurselor de aur, mai ales atunci când este cuplată cu o guvernanță sănătoasă, are potențialul de a oferi beneficii sociale și economice extinse indivizilor, comunităților și țărilor.
8. Piața mondială a aurului și rolul său în economia globală
Aurul a fost dintotdeauna un simbol al bogăției și prosperității, dar dincolo de strălucirea sa istorică, joacă un rol vital în economia mondială contemporană. Acest metal prețios nu doar că fascinează prin valoarea sa intrinsecă, dar și prin modul în care influențează piețele financiare globale.
Aurul nu este doar un bun de lux sau o materie primă – el funcționează ca un instrument financiar complex, cu un impact profund asupra cererii și ofertei pe piețele internaționale. Mai mult, în contextul incertitudinilor economice sau a tensiunilor geopolitice, aurul adesea devine un „refugiu sigur” pentru investitori.
Elementele care îl fac să fie un asemenea „refugiu” sunt:
- Lichiditatea aurului: Piața aurului este remarcabil de lichidă, cu volume de tranzacționare zilnice de aproximativ 149 miliarde de dolari americani în ultimii cinci ani, comparabilă cu volumele tranzacțiilor cu Trezoreria SUA și cu certificatele de trezorerie. Aceasta permite pieței să absoarbă atât cumpărări, cât și vânzări mari, fără distorsiuni de preț semnificative, chiar și în timpuri de stres financiar.
- Fracțiunea de investiții în aur: Deși este o piață mare și lichidă, doar aproximativ 1% din activele financiare globale, estimate la 266 trilioane de dolari americani, sunt investite în aur. Acest lucru indică faptul că, în medie, investitorii dețin aproximativ 1% din portofoliile lor în aur, deși aceasta variază semnificativ între diferiți investitori.
- Centrele globale de tranzacționare a aurului: Piețele principale pentru tranzacționarea aurului sunt piața OTC din Londra, piața futures din SUA și Shanghai Gold Exchange (SGE). Aceste piețe reprezintă peste 90% din volumele globale de tranzacționare și sunt completate de centre de piață secundare mai mici în întreaga lume.
- Influența geopolitică și economică: Geopolitica și crizele economice globale influențează piața aurului. De exemplu, în primul trimestru al anului 2022, cererea de ETF-uri de aur a crescut cu 34% față de anul anterior, reflectând statutul aurului ca investiție de refugiu în timpuri de incertitudine geopolitică și economică.
- Rolul aurului în rezervele internaționale: Aurul este unul dintre activele tradiționale de rezervă, alături de USD, EUR, GBP și JPY, majoritatea sub formă de titluri de stat suverane. La sfârșitul anului 2022, băncile centrale dețineau aproximativ 35.715 tone de aur, reprezentând 16% din rezervele globale alocate în aur.
- Oferta și cererea de aur: Piața aurului își trage stabilitatea din sursele diversificate de cerere și ofertă, atât sectorial, cât și geografic. De exemplu, cererea de bijuterii a scăzut cu 7% la nivel global în primul trimestru al anului 2022, în timp ce cererea pentru tehnologie a atins un maxim de patru ani de 82 de tone, în creștere cu 1% față de primul trimestru al anului 2021.
