Chiar dacă munca la negru este un fenomen foarte cunoscut și munca la gri a ajuns să câștige tot mai mult teren. Ceea ce face ca România să se situeze printre țările UE fruntașe la acest capitol.
Ce înseamnă ,,munca la gri”
Munca la gri așa cum a fost denumită este o formă prin care patronii încheie contracte de muncă pe salariul minim pentru a nu plăti taxele și impozitele integral, restul banilor ajungând să le fie dați angajaților fără a fi impozitați.
Conform datelor, 5% dintre angajații români practică acest tip de muncă la gri. Adică, aproximativ 300.000 de salariați au semnat un contract pentru un salariu mai mic, însă în realitate sunt plătiți mai mult.
După cum reiese din datele făcute publice de ultimul Eurobarometru, acestă situație clasează România pe locul șase la nivelul Uniunii. Pe primul loc în acest clasament situându-se Olanda.
În România, suma care ajunge să nu mai fie declarată are o valoare medie de 300 de euro. În cazul în care angajatorul ar plăti taxele și impozitele pe venit pentru această sumă, ar ajunge să scoată din buzunar încă 208 euro.
Însă oficialii de la Bruxelles consideră că acest fenomen de ,,muncă la gri” este mult mai răspândit și conform estimărilor valoarea economică a cestui tip de muncă ar putea să ajungă chiar până la 20% din PIB-ul european.
Pe termen lung, tot angajații ies în pierdere
Este destul de greu de demonstrat că cineva lucrează la gri, nu numai din cauză că legislația lipsește, însă foarte mulți angajați sunt de acord să lucreze pe salariul minim pe economie în acte, iar restul banilor să-i primească în mână.
Cu toate acestea, acceptarea acestui tip de înțelegere ajunge să-l afecteze tot pe salariat, care va ajunge să încaseze o pensie mai mică pentru că a avut o contribuție mai mică.
În acest moment România ocupă primul loc în Europa, la capitolul număr de angajați pe salariul minim pe economie. Iar după cum a declarat ministrul Muncii, în ultimii 10 ani, numărul salariaților plătiți cu salariul minim a crescut de cinci ori.
„România este pe primul loc în Europa la număr de angajaţi plătiţi cu salariul minim, respectiv 1,6 milioane de oameni. Am avut în acest an 120.000 de locuri de muncă noi, majoritatea pe perioadă nedeterminată. Dintre acestea, 47.000 sunt cu salariul minim. În ultimii 10 ani, am înregistrat o creştere de cinci ori a numărului de angajaţi cu salariul minim. Sunt cifre îngrijorătoare”, a spus ministrul muncii, Raluca Turcan.
Domeniile unde se practică cel mai frecvent munca nedeclarată sunt: construcțiile, protecţia şi pază, depozite şi service, spălătorii, comerţ, birouri de avocatură şi arhitectură.
Autoritățile vor începe o serie de controale
Motiv pentru care Ministerul Muncii şi Inspecţia Muncii au anunțat că se va demara o campanie, prin care rând pe rând, vor fi făcute verificări pentru a se reduce fenomenul muncii la negru și al muncii nedeclarate.
,,Campania va începe luni şi se va finaliza în decembrie. În fiecare săptămână vom controla câte un domeniu susceptibil unde incidenţa muncii nedeclarate este mare. O să începem în construcţii, servicii de panificaţie, pază şi protecţie”, a declarat și Dantes Bratu, inspector general în Inspecţia Muncii.
Statul pregătește sancțiuni pentru cei care practică munca nedeclarată
Totodată, ministrul Muncii a mai anunțat că au fost demarate discuții cu patronatele și sindicatele pentru combaterea acestor fenomene de muncă la negreu și muncă la gri, urmând ca în perioada următoare să fie anunțate o serie de propuneri.
Mai mult decât atât, Raluca Turcanu a mai adăugat că va exista o modificare legală prin care munca subdeclarată să fie definită și să poată fi sancționată în cazul nerespectării.
„Intenționăm chiar o modificare legală prin care să definim munca subdeclarată, să o introducem în Codul muncii ca și contravenție plătită de către angajator, astfel încât omul să aibă responsabilitatea declarațiilor pe care le face în fața inspectorului muncii”, a mai explicat ministrul Muncii.
Inspectorii au dat amenzi în valoare de peste 50 de milioane
Tot potrivit declarațiilor făcute de aceasta, inspectorii de muncă au dat amenzi de peste 50 de milioane de lei, în aceste șapte luni, cele mai multe pentru munca la negru sau nedeclarată. Însă foarte multe sancțiuni au rămas necolectate, motiv pentru care Raluca Turcan a vorbit cu reprezentanții ANAF, astfel încât gradul de colectare a acestor amenzi să crească.
