Monden > Actualitate > Social > Ce părere au elevii despre comitetele anti-bullying? „Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite”
Social

Ce părere au elevii despre comitetele anti-bullying? „Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite”

Ce părere au elevii despre comitetele anti-bullying? „Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite”

Odată cu revenirea la școală în format fizic, numărul cazurilor de bullying din școli s-a înmulțit. Acest fenomen a fost prezent mereu atât în școlile din România, cât și în cele din străinătate, însă în ultima perioadă a luat amploare. Violența nu este doar fizică, ci și verbală, iar elevii sunt atât de mândri cu faptele lor încât se filmează și fac publice imaginile în care își batjocoresc unul dintre colegii de școală. Ministerul Educației a decis să înființeze comitete anti-bullying, însă elevii dezaprobă această inițiativă, venind și cu o serie de explicații.

Sorin Câmpeanu, ministrul Educației, a anunțat sâmbătă că până la data de 13 septembrie, fiecare școală va avea un comitet anti-bullying. Astăzi vine și reacția din partea elevilor, care se pare că dezaprobă această inițiativă. Consiliul Naţional al Elevilor a transmis un comunicat de presă prin care explică modul în care văd ei aceste cazuri de violență în școli. Elevii susțin că înființarea unui nou comitet nu ajută cu nimic deoarece profesorii nu sunt pregătiți din punct de vedere psihopedagogic să facă față unei astfel de situații. Cel mai bine ar fi ca aceștia să fie pregătiți mai întâi și apoi să se ia astfel de măsuri. Într-un studiu al organizaţiei World Vision România, se arată faptul că 71% dintre elevi au fost martori sau chiar victime ale violenţei fizice și verbale fie în drumul spre şcoală, fie în timpul pauzelor. Uneori aceste acte au loc chiar în timpul orelor de curs. România se află pe locul 3 în ceea ce privește bullyingul, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

„Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite, din punct de vedere psihopedagogic, pentru a depista violenţa şcolară în formele ei precoce, înainte de a deveni un fenomen acutizat la nivelul colectivului clasei/al unităţii de învăţământ. Consiliul Naţional al Elevilor dezaprobă profund atitudinea Ministerului Educaţiei în raport cu această problemă ce creşte de la o zi la alta. Considerăm că soluţia în faţa unui astfel de fenomen nu este înfiinţarea unui grup de lucru anti-bullying la nivelul unităţii de învăţământ (conform art. 71, alin. (2), pct. e) din ROFUIP, există deja o comisie permanentă la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, responsabilă de combaterea violenţei), ci formarea cadrelor didactice pentru a depista cazurile de violenţă şcolară în forma lor precoce şi instruirea consilierilor şcolari pentru a putea realiza un management de caz eficient în ceea ce priveşte reabilitarea agresorului şi a victimei, atunci când cazurile nu sunt extrem de grave”, precizează Consiliul Naţional al Elevilor.

Soluția Ministerului Educației pentru combaterea bullyingului din școli nu are soț de izbândă

Chiar dacă pare că fie în favoarea lor, elevii susțin că înființarea comitetelor ar fi un lucru în zadar. La fiecare școală există deja persoane care ar trebui să se implice în această problemă, însă de cele mai multe ori ei nu își iau treaba în serios din diverse motive. Se pare că cei mai mulți nu sunt pregătiți pentru astfel de atribuții, iar unii dintre ei consideră că această violență nu a ajuns la un stadiu destul de alarmant. Consiliul Național al Elevilor susține că problema se poate rezolva doar dacă se va lua în serios această situație, lucru destul de greu în România. La noi în țară, peste 20% dintre părinți consideră că educația se face prin bătaie sau, cum se mai spune popular, prin „educative”.

„Soluţia Ministerului Educaţiei în faţa problemei violenţei şcolare, de a îngropa unităţile de învăţământ în noi comitete, comiţii şi grupuri de lucru, nu poate avea, din păcate, sorţi de izbândă. La nivelul fiecărei şcoli există deja o comisie responsabilă de combaterea violenţei, însă, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu îşi iau în serios atribuţiile, fie pentru că nu au competenţele necesare, fie pentru că nu consideră violenţa şcolară a fi un fenomen grav, ce necesită a fi abordat, în ţara în care 20% dintre părinţi consideră că bătaia reprezintă un mijloc de educaţie. E de datoria Ministerului Educaţiei să îşi asume şi de datoria fiecărui director să implementeze în mod real politici pentru creşterea siguranţei în şcoală şi pentru cultivarea stării de bine a fiecărui elev, prin crearea de spaţii sigure pentru învăţare.”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.