Istorie

Cleopatra, zeița frumuseții care a modelat lumea prin sex-appeal

Cleopatra, zeița frumuseții care a modelat lumea prin sex-appeal

Frumusețea unei femei a fost apreciată în toate timpurile. De-a lungul istoriei, multe prezențe feminine au reușit să schimbe lumea și să devină astăzi nume sonore. Vorbim de femei puternice și foarte deștepte care au reușit să se impună în fața bărbaților chiar și atunci când ele, din pricina sexului lor, nu aveau un cuvânt de spus. Cleopatra este una dintre ele. O femeie care a reușit cu frumusețea ei să obțină absolut orice și-a dorit. Toate acestea până într-o zi, când a pariat pe relația cu un general și a pierdut totul.

Știam multe povești legate de Cleopatra, cea care s-a autointitulat zeița frumuseții, însă nu am luat niciodată în considerare faptul că ea a ajuns celebră cu ajutorul sex-appealului ei. Citind cartea „Titani ai istoriei. Giganții care ne-au modelat lumea” a lui Simon Sebag Monteiore, am descoperit un eseu bibliografic destinat Cleopatrei. Deși nu sunt foarte multe informații, sunt văzute prin prisma manipulării. O femeie frumoasă, care se pare că nu era chiar atât de frumoasă, a reușit să cucerească bărbați influenți și să profite de ei pentru a obține tot ceea ce și-a dorit.

Așa a gândit și Cleopatra în acele timpuri oare? Sună a ceva modern, doar că puțin schimbat. În zilele noastre femeile profită de șarmul și frumusețea lor pentru a atrage bărbați cu bani. Este posibil ca această armă a femeii să funcționeze din cele mai vechi timpuri și o avem oarecum „în sânge”.

Despre Cleopatra și povestea ei de viață

Povestea ultimului faraon al Egiptului trebuie să înceapă cu o precizare. Cleopatra a VII-a nu era egipteană, ci de origine greacă. Am precizat acest lucru deoarece ea a încercat mereu să recucerească imperiul pierdut al familiei sale. Poate pare greu pentru o femeie, dar a fost foarte aproape de o reușită. Farmecul personal, cunoștințele politice și prestigiul dinastiei sale regale au fost cele care au ajutat-o să fie aproape de îndeplinirea visului.

Era o adolescentă când a urcat pe tron alături de fratele ei, Ptolemeu al XIII-lea. O străveche tradiție faraonică cerea căsătoria între frați, așa că frumoasa Cleopatra a devenit soția fratelui ei înainte de a urca pe tron alături de acesta. În momentul în care a ajuns la vârsta majoratului, ea și-a dorit să rămână singură la putere, iar fratele ei a trimis-o în exil. Aici tânăra regină a căutat ajutorul lui Iulius Caesar.

În timpul războiului civil egiptean, dictatorul Romei a fost atras de Cleopatra. Diferența dintre cei doi era de 31 de ani, dar acest lucru nu a stat în calea fericirii lor. Cel mai probabil nici frumusețea (avea nasul încovoiat) nu l-a dat pe spate pe Caesar, altele fiind punctele comune. Cleopatra avea o aură de cruzime, asemenea dictatorului Roman. Aventurile politice și gusturile pentru sex au fost punctele forte care au dus la un amantlâc între cei doi.

Regina, ultimul faraon al Egiptului, s-a rostogolit dintr-un covor, fix la picioarele lui Iulius Caesar. Seducătoare și inteligentă, Cleopatra l-a fermecat foarte ușor, în scurt timp acesta făcând mari sacrificii pentru ea. Chiar dacă avea o armată destul de mică față de Ptolemeu al XIII-lea, dictatorul Romei a reușit să o pună pe Cleopatra din nou în drepturi. Fratele mai mare al reginei s-a înecat în Nil, încercând să scape de armata trimisă de cei doi amanți. După moartea acestuia, fratele cel mic i-a locul pe tron. Chiar dacă primul soț și-a pierdut viața, Cleopatra nu rămâne o văduvă liberă. Aceasta devine soția fratelui mai mic, Ptolemeu al XIV- lea.

După Caesar, Antoniu este cel care se îndrăgostește de tânăra regină

Relația celor doi amanți a avut și un fruct. Cleopatra l-a adus pe lume pe Cezarion și a trăit la Roma, ascunzând relația cu Caesar. Acesta din urmă dorea să devină rege al Romei, iar amanta lui să ocupe locul de regină, lângă el. Planurile lor s-au aflat, iar în martie 44 î. Hr., Caesar este asasinat de dușmanii lui politici. Cleopatra, o femeie foarte deșteaptă, a fugit în Egipt pentru a nu avea parte de același sfârșit tragic ca amantul ei.

Ajunsă din nou acasă, în Egipt, regina a început să își recapete influențele. Următoarea victimă pe lista ei a fost generalul Marc Antoniu, parte din Triumviratul ce guverna republica. Acesta din urmă i-a cerut Cleopatrei să se înfățișeze în fața lui, iar seducătoarea regină a făcut-o cum a știut ea mai bine. Costumată în Venus, așezată pe o barjă aurită, aceasta l-a vrăjit pe Antoniu la fel de tare cum reușise cu Caesar. Antoniu a primit dreptul de comandă militară și autoritate asupra răsăritului, însă pentru Cleopatra acest lucru nu a fost suficient. Ea i-a insuflat amantului viziunea răsăriteană elenistică asupra regalității. Regina își dorea cu ardoare să reîntemeieze imperiul ptolemaic, iar pentru acest lucru voia să se folosească de sprijinul roman.

Fiind cucerit de sex-appealul Cleopatrei, Antoniu i-a oferit acesteia ținuturi în Siria, Liban și Cipru. Copiii celor doi amanți a fost numiți monarhi în șase țări, iar ei s-au autointitulat zei. Obsesia de putere i-a învrăjbit așa de tare, încât nu au realizat că Roma nu mai accepta reapariția unui imperiu ptolemaic independent. Fără să își de-a seama de acest aspect, eșecul și totodată sfârșitul lor a venit imediat.

Octavian, fratele vitreg al soției lui Antoniu, a făcut presiuni asupra Senatului, iar aceștia au declarat război Egiptului. Cei doi amanți au fost învinși de Octavian în anul 31 î. Hr. Antoniu a luat decizia de a se sinucide imediat, iar Cleopatra, de frica pedepsei care urma, a cerut să i se aducă în cameră un coș cu fructe în care să fie pus un șarpe veninos. Legenda spune că, în momentul în care soldații lui Octavian au intrat în camera reginei, au găsit-o pe aceasta decedată în pat, cu mușcături de șarpe pe mână.

Regina Cleopatra a vrut să aibă cea mai mare putere din toți membrii dinastiei ei, însă planul ei măreț a dat greș. Generalul Marc Antoniu a condus-o la moarte, nu pe cele mai înalte culmi ale puterii așa cum spera ultimul faraon al Egiptului.