Controverse uriașe în învățământ, după ce zeci de clase de liceu au fost desființate! Unii dintre profesori amenință cu demisia
Criză în sistemul preuniversitar, după anunțul privind desființarea a zeci de clase de liceu. Decizia, legată de scăderea numărului de elevi care termină clasa a VIII-a și de majorarea efectivelor la clasă, a stârnit reacții puternice în rândul cadrelor didactice, unde se vorbește tot mai des despre demisii.
Articol publicat: 27 ianuarie 2026
De ce se reduc clasele de liceu
Autoritățile explică măsura prin două cauze principale: mai puțini absolvenți de gimnaziu decât în anii trecuți și creșterea numărului de elevi admiși într-o clasă, de la 26 la 28. În aceste condiții, aproximativ o clasă din patru la nivel de liceu ar urma să dispară, ceea ce modifică planurile de școlarizare pentru anul următor.
“În primul rând, avem mai puţini copii la clasa a VIII-a decât în anii precedenţi şi mai puţini decât în viitorii ani, e un fel de minim. Pe de altă parte, creşterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28 mai adaugă un mic impact. Vorbim de o clasă din patru la liceu. Suntem conștienți că unele efecte asupra încadrării vor exista, dar părerea noastră este că nu fundamentale”.
Declarația aparține secretarului de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, care susține că efectele asupra încadrării personalului nu ar trebui să fie majore, deși recunoaște existența unor consecințe punctuale.
Efecte pentru elevi și profesori
Pe fondul reducerii de clase, concurența la admiterea în clasa a IX-a va crește, iar unii elevi nu vor mai prinde loc în liceele dorite. În paralel, profesorii pierd ore, iar o parte dintre ei trebuie să-și completeze norma în alte localități, la zeci de kilometri de domiciliu. În teritoriu se discută despre restrângeri de activitate și contracte reduse, cu impact direct pe venituri.
„Fiind mai puține clase, ca rezultat al măsurilor anunțate și al descreșterii naturale al populației școlare, categoric vor fi mai puține catedre, vor fi mulți colegi care vor intra în restrângere de activitate. Pentru unii se vor găsi soluții, pentru mulți nu se vor găsi soluții. Adică, cu alte cuvinte, vor fi ”disponibilizați”.
Suntem în situația în care la completări de catedre, pentru a avea catedre complete, colegii noștri ar trebui să accepte ore care sunt situate în localități care se pot afla la 30-40-80 kilometri distanță de localitate de domiciliu.
Unii vor solicita să predea mai puține ore, pentru că nu vor putea face o astfel de navetă. Vor preda mai puține ore decât norma didactică de predare de 22 ore stablite pe Legea 141 și vor primi un salariu considerabil mai mic. Și atunci, ca efect, sunt colegi care vor părăsi sistemul de învățământ și, drept urmare nu vom avea cadre didactice calificate în sălile de clasă, vom beneficia, în ghilimele, de serviciile colegiilor necalificați și cei care vor fi afectați în ultima instanță vor fi elevii.
Cam asta este realitatea învățământului preuniversitar”.
Mesajul liderului FSE „Spiru Haret”, Marius Nistor, surprinde temerile din școli: navetă lungă pentru completarea normei, salarii diminuate dacă nu se atinge norma de 22 de ore și riscul de a ajunge la clase cu personal necalificat, acolo unde nu se găsesc soluții de încadrare.
În rândul cadrelor didactice se discută inclusiv despre renunțarea la catedră, pe fondul presiunilor logistice și financiare. Sindicaliștii avertizează că tensiunile se vor resimți mai ales în localitățile unde oferta educațională este limitată și distanțele dintre unitățile școlare sunt mari.
În prezent, școlile și inspectoratele pregătesc reconfigurarea planurilor de școlarizare, având ca parametri scăderea populației școlare și mărirea efectivelor pe clasă. Publicul așteaptă clarificări privind repartițiile pe județe și modul în care vor fi acoperite catedrele unde apar restrângeri.
