Conform unor informații apărute în MEDIAFAX, Comisia Europeană ar putea accepta eliminarea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) alocat pentru pensii în România. Însă, acest pas ar fi posibil doar dacă se îndeplinesc anumite cerințe.
Acestea includ creșterea pensiilor mici dar și [su_highlight]o mărire planificată a vârstei de pensionare[/su_highlight].
În detaliu, surse europene au declarat:
[su_highlight][su_quote]”România trebuie să se grăbească cu reforma pensiilor. Nu suntem neapărat fericiți cu ceea ce se întâmplă, că nu vrem un mecanism de frânare, ci creșterea pensiilor mici și mărirea în timp a vârstei de pensionare. Doar așa am fi de acord cu scoaterea procentului de 9,4% din PNRR”.[/su_quote][/su_highlight]
Dialogul dintre Oficialii Români și Reprezentanții Comisiei Europene
Într-o întâlnire între trei miniștri români și reprezentanții Comisiei Europene, aceștia din urmă au comunicat că nu au obiecții majore față de măsurile propuse de România. Cu toate acestea, au subliniat că acestea nu sunt considerate reforme structurale.
Mai mult, ei au cerut garantarea unei discipline bugetare mai stricte în viitor, pentru că guvernele anterioare din România nu și-au respectat angajamentele financiare. Pe această temă, sursele europene au adăugat:
[su_frame][su_quote]”Noi am arătat o flexibilitate, dar vrem garanții pentru viitor”.[/su_quote][/su_frame]
În context, este important să menționăm că autoritățile române nu doresc doar eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, ci și o majorare a deficitului bugetar. Astfel, Executivul de la București a propus creșterea acestuia de la 4,4% la 5,5% din PIB.
Conform surselor, Comisia Europeană solicită garanții suplimentare pe partea de limitare a cheltuielilor, subliniind neîndeplinirea angajamentelor anterioare de către guvernele românești.
Deocamdată în baza datelor curente, se estimează o majorare a punctului de pensie cu 16,6% începând cu anul 2024. Cu această majorare, punctul de pensie ar urma să ajungă la 2.081 de lei. Conform legislației în vigoare, această creștere este calculată astfel: se ia 100% din rata inflației anuale medii și se adaugă la aceasta 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut din anul precedent.
De menționat este faptul că informațiile definitive despre creșterea reală a câștigului salarial vor fi făcute publice în luna august de către Institutul Național de Statistică (INS).
În contextul actual, Coaliția de guvernare ia în calcul și alte scenarii. Una dintre variante ar fi o majorare a pensiilor cu 20%, o cifră superioară celei inițial calculate. De asemenea, în cadrul Coaliției s-a ridicat și problema implementării creșterii în două etape, adică la 1 ianuarie și la 1 septembrie.
Totuși, având în vedere că anul 2024 este un an electoral, opțiunea etapizării nu ar fi primită cu ochi buni de către populație. De aceea, surse oficiale indică faptul că cea mai probabilă opțiune rămâne majorarea pensiilor într-un singur pas, începând cu 1 ianuarie.
Vârsta de pensionare actuală e o problemă
[su_highlight]Pentru femei, vârsta standard de pensionare la data menționată este de 61 de ani și 9 luni. Cu toate acestea, este important de notat că aceasta va urca progresiv, ajungând la 63 de ani până în ianuarie 2030. În cazul bărbaților, vârsta standard de pensionare este constantă, fiind de 65 de ani.[/su_highlight]
Referitor la perioada minimă de contribuție, denumită și stagiul minim de cotizare, aceasta este de 15 ani pentru ambele sexe. Totodată, există și un stadiu complet de cotizare. Pentru femei, acesta este de 31 de ani și 9 luni și, asemenea vârstei de pensionare, va crește treptat până va atinge 35 de ani în ianuarie 2030. Pentru bărbați, stagiul complet de cotizare este fix, fiind de 35 de ani.
Dacă o persoană a contribuit într-un cadru de muncă diferit de cel obișnuit, aceasta poate beneficia de anumite avantaje. Mai exact, cei care au un stagiul complet de cotizare pot opta pentru pensionare la o vârstă redusă. Acesta fiind și cel mai bun moment când se iese la pensie. Condițiile speciale care permit acest lucru sunt:
- Contribuția în condiții speciale sau deosebite de muncă.
- Contribuția în fostele grupe I și II de muncă, aflate în vigoare până la data de 1 aprilie 2001.
