Cristian Tudor Popescu lansează critici dure la adresa președintelui Klaus Iohannis după declarațiile de la Bruxelles

Cristian Tudor Popescu, una dintre vocile emblematici ale jurnalismului românesc, nu ezită să aducă în prim-plan o analiză incisivă a recentelor afirmații ale Președintelui Klaus Iohannis.

Contextul? O apariție a liderului statului român la Bruxelles, în data de 7 februarie, care pare să fi stârnit un val de reacții în rândul opiniei publice și nu numai.

CTP caracterizează intervenția lui Iohannis drept un exemplu „magistral” de ridicol, etichetându-l pe Președinte cu termeni precum „nătărău îngâmfat”. Această comparație dură vine pe fondul unei analogii între prestația Președintelui și o scenă desprinsă dintr-un film suedez, unde o cerșetoare româncă răspunde cu pretenții specifice unui solicitant benevol.

CTP își exprimă dezamăgirea față de abordarea lui Iohannis, sugerând că aceasta depășește în ridicol toate prestațiile anterioare ale președinților României, ridicând întrebări serioase asupra criteriilor de competență în alocarea posturilor de conducere la nivel european.

Sub Lupă: Declarațiile și Reacțiile

Critica adusă de CTP nu se limitează doar la comparațiile figurative, ci aduce în discuție și conținutul declarațiilor Președintelui. Este evidențiată propunerea lui Iohannis de a revizui procesul de numire a liderilor europeni, cu un accent pe includerea reprezentanților din Europa de Est, pe care jurnalistul o cataloghează drept o abordare ceaușistă, ce sugerează o formă de discriminare pozitivă incompatibilă cu meritocrația.

Mai mult, CTP contrapune această propunere cu întrebarea retorică și provocatoare: „Adică, vrei să punem din Europa de Est un nătărău îngâmfat ca tine?”, evidențiind o posibilă percepție negativă a acestei abordări în rândul celor prezenți la discurs. Această critică subliniază ideea că promovarea competenței ar trebui să primeze în fața oricăror alte criterii de selecție, indiferent de contextul geopolitic sau de intențiile bune.

Nu în ultimul rând, CTP aduce în discuție și comparația între Iohannis și predecesorii săi, subliniind că, în ciuda eforturilor acestora de a se afirma pe scena internațională, abordarea actuală a Președintelui pare să le depășească în termeni de greșeli și momente jenante.

De la întâmplările narate despre Iliescu, Constantinescu și Băsescu, se desprinde o imagine a unui efort continuu, însă adesea stângaci, al liderilor români de a se poziționa pe scena politică europeană și internațională.