Monden > Diverse > Literatură > Daniela Iride Murgia, Tam Hipopotam…- pot să dansez când în jur e liniște!
Literatură

Daniela Iride Murgia, Tam Hipopotam…- pot să dansez când în jur e liniște!

Daniela Iride Murgia, Tam Hipopotam

Tam Hipopotam. Hipopotamul care clocea ouă (traducere de Diana Calangea, Signatura, 2021), un titlu pe cât de absurd pe atât de intens metaforizat. Și când spun asta, vă rog să vă îndreptați atenția asupra personajului pe care vi-l voi prezenta în câte cuvinte pot și cât de profund conform cu atmosfera pe care el însuși o creează ca centru al poveștii.

Tam este mare, așa e el și așa s-a născut. Începe să dezvolte față de sinele său o problemă vizând dimensiunile sale. El are – comparativ cu mărimea trupului său – o casă mică. Efectele psihologice ale constatării corporale sunt dătătoare de incertitudini, frici și frustrări.

Nemulțumitul Tam Hipopotam face liste cu tot ceea ce nu poate să facă. Pune accentul pe neputințele sale și le enumeră în fiecare dimineață pe o foaie practicând un discurs nihilist și chiar patetic, este un personaj care adoră să se victimizeze în etapa aceasta a vieții sale: „-Nu pot să dau din coadă./ Nu pot să înot înapoi./ Nu pot să mă cațăr în copacii înalți./ Nu pot să dorm fără lumina aprinsă./ Nu pot să mănânc cu bețișoare./ Nu pot să înțeleg totul.” Se vrea un absolut, capătă un soi de comportament de perfecționist și o mentalitate prin care se autoflagelează, așa cum deducem, deși nu e cazul, că veți vedea când veți cumpăra cartea, e super-simpatic. De asemenea, totuși, echilibrează această balanță trecând pe foaie și ceea ce poate să facă: „Pot să mă încalț singur!/ (…) Pot să dansez când în jur e liniște! Pot să mă ascund tot-tot după o frunză/ (…) Pot să clocesc ouă!”

Da, dragi cititori mici și mari, deja ați înțeles că superputerea lui Tam și calitatea sa distinctivă este aceea de a cloci ouă. Tam are emoții umane, este un personaj-animal umanizat. Prin faptul că el clocește ouă la alegere contribuie la dezvoltarea faunei arealului din care face parte. După o perioadă de clocire, Tam asistă la eclozare și de fiecare dată descoperă că din coaja oului răsare o cu totul altă ființă. Se pare că supereroul nostru își asumă postura de tată singur, de creator de familie monoparentală, ia în custodia sa ființe în curs de dezvoltare și le ajută să devină, participă la dezvoltarea lor din toate punctele de vedere. Dar într-o primă fază căldura corpului său este cea mai valoroasă, datorită acesteia păsările au condițiile necesare de a se dezvolta în interiorul oului. Este fascinant cum această poveste ne sensibilizează și ne amintește cât de importantă este căldura corporală în decursul devenirii unei alte ființe care se lipește de noi, cât de importantă este căldura unui părinte, fie că este părintele biologic, sau că este un părinte care adoptă. Ei bine, atunci când observă că familia sa este mare, se gândește și la o casă mai mare pentru ca ei să locuiască cu toții împreună. Nu ni se spune ce fel de ființe sunt cele eclozate, dacă sunt păsări, ce fel de păsări sunt, este un detaliu ascuns, pentru că de fapt ne insuflă ideea că diversitatea întotdeauna este fascinantă.

Tam nu alege ouăle pe care să le clocească într-o manieră clasistă, sau rasistă. Dimpotrivă, oferă această șansă și timpul lui nemișcat oricărui ou are nevoie urgent. Adică intervine în mod salvator în dreptul unor ouă pe care cineva le abandonează tot timpul, este interesat de aceste cazuri de ouă marginalizate și eliminate din lista de interese ale creatorilor lor, și face asta în mod deliberat fără să judece sau să amâne începerea vreunui proces de asistare la devenirea vreunei păsări. Este asumat, loial, iubitor, carismatic, înțelept, familist, truditor, empat. Este modelul de Hipopotam de respectat și de apreciat.

Din neputința sa de a urca în căsuța cea mică, face putință, acum rugându-și membrii noii sale familii să se facă scară pentru el cocoțându-se unul deasupra celuilalt. Copiii lui îl ascultă, îi oferă tot sprijinul și Tam reușește să ajungă acolo unde fără toți aceștia nu ar fi putut. Se înghesuie cu toții în mica lui căsuță. Morala o veți deduce voi din tot ceea ce am apucată să amintim aici, dar e clar că dacă Tam ar fi fost om, ar fi apărut în ziarele cele mai titrate ca un cristic, salvator al sufletelor părăsite, un tată all in, o figură remarcabilă care întotdeauna oferă și nu așteaptă nimic în schimb, modelul suprem de generozitate și milă. Face din exemplul său un statement. Nu are nevoie de nimeni altcineva pentru a fi complet și pentru a-și ajuta semenii. Nici măcar nu își propune să urmeze vreo idee etică, este nativ bun, curativ, gata să renunțe la sine pentru binele celorlalți.

Nu putem exclude din lista de lecturi pentru copii cartea Tam Hipopotam. Hipopotamul care clocea ouă, pentru că ne aduce una dintre cele mai emoționante povești și copiilor le plac poveștile care emoționează, poveștile despre eroi care pot totul, care dau viață, care aleg o altă cale decât majoritatea.

Tam Hipopotam. Hipopotamul care clocea ouă, aici!