De ce Alpii își modifică dimensiunea. Cercetătorii au explicat schimbarea

Mai multe regiuni din Alpi devin, în timp, mai înalte, iar altele devin mai mici. Cercetătorii au descoperit care este ciudatul fenomen.

Fenomen uimitor de spectaculos al naturii. Alpii Elvețieni cresc lent, dar observabil, conform unui nou studiu care arată că o parte din lanțul muntos se înalță mult mai rapid decât se erodează. Aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a cercetătorilor, legată de munții din întreaga planetă. Descoperirea vine ca o contrazicere oficială a două studii care arătau că nici nu creșteau, nici nu scădeau.

Ce știm despre Alpi

Alpii sunt cei mai spectaculoși munți din Europa. Lanțul muntos impresionant se întinde din Austria și Slovenia până în sud-estul Franței, trecând prin nordul Italiei, sudul Elveției, Liechtenstein și sudul Germaniei. Munții formează un arc de cerc în sudul Europei centrale, în lungime de aproximativ 1200 d kilometri și acoperă o suprafață de aproximativ 200.000 km². Cel mai înalt munte din Alpi este Mont Blanc, situat la frontiera franco-italiană, cu piscul aflat la o altitudine de 4810 de metri.

În Alpi există în total 128 de piscuri cu înălțimi care depășesc 4000 m, multe dintre ele fiind foarte greu de vizitat de turiști.

Mituri și legende înconjoară Alpii în negura vremii. În anul 1991 a fost găsită în Alpi o mumie înghețată care a fost ulterior denumită Otzi. Aceasta reprezintă o mare dovadă că în această regiune a existat o cultură înfloritoare încă de acum multe mii de ani. Chiar dacă Alpii nu sunt o regiune omogenă din punct de vedere cultural, aici pot fi recunoscute anumite elemente comune. Cel mai mare oraș din Munții Alpi este Grenoble, având o populație de maxim 500 000 locuitori. Mulți dintre aceștia au strâns legende speciale legate de munți și le povestesc de fiecare dată trecătorilor.

Munții Alpi sunt și gazda unui ecosistem special în Europa. Sunt mai bine de 30 000 de specii de animale sălbatice și 13 000 de specii de plante pot fi întâlnite în acești munți. Însă ei au devenit un loc de mare interes pentru cercetători, deoarece unii parcă ar crește, iar alții ar scădea.

Chiar și așa, o echipă de specialiști din mai multe colțuri ale lumii a descoperit de curând că situația este diferită. Specialiștii au analizat mai mulți izotopi, sau versiuni ale unui element, găsiți în nisipul de la sute de râuri din Alpii europeni. Un izotop, beryllium-10 (10Be), a scos la iveală detalii despre ratele eroziunii în diferite regiuni ale munților.

Erodarea Alpilor, influențată de natură

Izotopul 10Be este format în momentul în care razele cosmice, sau fragmente de atomi precum protoni, electroni și nuclee, își au trecerea prin atmosfera Pământului și ajung la suprafața Terrei. Razele mângâie solul, iar așa cum se întâmplă în Alpi, ele ajung să pornească o reacție nucleară în atomii de oxigen de cuarț. Apoi, se formează izotopul 10Be.

Erodarea nu este uniformă

Ce este și mai interesant este că Alpii nu își schimbă înălțimea în mod uniform. În mai multe zone, lanțul muntos piere. Un astfel de lucru s-a întâmplat în cantonul Valais. Este vorba despre un stat dn sudul Elveției care se micșorează cu 7,5 centimetri în 1000 de ani. Regiunea muntoasă cu cea mai mică rază de eroziune, în estul Elveției se află în apropiere de râul Thur. Această zonă a erodat cu doar 1,4 centimetri într-un mileniu.

De ce ar avea loc o astfel de eroziune doar în unele zone din Alpi? Ei bine, precipitațiile care cad sub formă de lapoviță și ninsoare nu au efecte asupra erodării, însă înclinarea muntelui și topografia sa pot duce la erodare. Rocile sunt formate, în mare parte, prin glaciațiune majore, iar zonele abrupte nu duc la erodare crescută.

„Asta a fost o altă surpriză pentru că ne-am gândit că un teren foarte abrupt ar fi erodat mai rapid. Nu știm încă în totalitate de ce nu se întâmpla asta și trebuie să desfășurăm mai multe cercetări”, a declarat Romain Delunel, geolog la Institutul de Științe Geologice de la Universitatea Bern din Elveția.

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor