Home > Actualitate > Economie > Decizie de ultimă oră despre pensii. Ciolacu va aplica un mecanism european pentru pensiile mici. Vrea să solidifice creșterea
Actualitate Economie Social

Decizie de ultimă oră despre pensii. Ciolacu va aplica un mecanism european pentru pensiile mici. Vrea să solidifice creșterea

Decizie de ultimă oră despre pensii. Ciolacu va aplica un mecanism european pentru pensiile mici. Vrea să solidifice creșterea

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că dorește sa schimbe regulile jocului in sistemul de pensii.

Vrea sa implementeze unui mecanism de impozitare a pensiilor similar celui pentru salariul minim european, bazat pe date statistice de la Institutul Național de Statistică (INS), corelat cu puterea de cumpărare.

Te-ar interesa și: DOCUMENT. Obligatoriu pentru toți pensionarii români care vor câteva sute de lei bune la pensie. Acest Model trebuie completat

Asta va afecta pensiile în mai multe moduri dar cel mai important factor este cel de bani, cu care vor crește aceste pensii.

Ce spune Ciolacu despre ce va face cu pensiile mici

Te-ar interesa și: Se dublează pensiile! Surpriză totală pentru pensionarii români care vor primi bani de la recalculare, puncte și sporuri

Declarația a fost făcută miercuri, în contextul discuțiilor despre majorarea plafonului de impozitare a pensiilor.

„Nu, eu nu vreau să modific nimic. Eu vreau statul român să fie sustenabil şi predictibil. Dacă doriţi să continuăm discuţia pe colţul mesei şi când e an electoral sau când cineva doreşte să iasă cu ceva favorabil oamenilor, vine şi spune: domnule mărim de la 2.000 la 3.000. Eu vreau să creez un mecanism la fel ca la salariul minim european, fiindcă o societate se dezvoltă şi e sustenabilă pe o perioadă lungă de timp, când politicul nu intervine în funcţie de ceva subiectiv”, a subliniat Ciolacu.

Premierul a menționat că, în momentul stabilirii plafonului de 2.000 lei pentru impozitarea pensiilor, condițiile economice erau diferite, inclusiv puterea de cumpărare, rata inflației și prețurile de consum. De asemenea, nu existau criza energetică și alte presiuni economice actuale.

În acest context, Ciolacu a subliniat necesitatea unui mecanism automatizat, care să nu depindă de decizii politice ad-hoc. Astfel, propunerea sa se bazează pe:

  • Date statistice de la INS: Utilizarea informațiilor obiective privind puterea de cumpărare.
  • Corelarea cu salariul minim european: Crearea unui sistem similar care să ofere stabilitate.
  • Eliminarea intervențiilor politice: Reducerea influenței deciziilor subiective și electorale.
  • Predictibilitate economică: Asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe termen lung.

„Deci, trebuie, în funcţie de puterea de cumpărare, acest mecanism să funcţioneze singur, nu să vină un prim-ministru să spună: domnule, ştiţi, m-am gândit eu să vă măresc. Nu, vine de la INS, e statistic, la fel ca la salariul minim. Să nu mai decidă Guvernul, împreună cu patronatele, cu sindicatele. Nu, e un mecanism şi acel lucru este predictibil, fiindcă, indiferent dacă faci o reformă fiscală, dacă nu închizi întreg lanţul în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi predictibilitatea, nu faci nimic, încercăm să găsim mecanismul cel mai bun”, a explicat Ciolacu.

Cum va face față acest mecanism nivelului de trai care se scumpește

Marcel Ciolacu a anunțat luni că, de la 1 septembrie, odată cu recalcularea pensiilor, se va modifica și plafonul peste care se impozitează pensiile, prag care în prezent este de 2.000 de lei.

Premierul a fost întrebat la Realitatea Plus dacă s-a efectuat analiza privind impozitarea pensiilor care depășesc 2.000 de lei și dacă aceste pensii vor continua să fie impozitate.

„La un moment dat cineva a decis, pe anumiţi indicatori presupun, ca peste plafonul de 2.000 să fie o impozitare. Între timp ştim foarte bine că nivelul de trai s-a scumpit, au existat anumite indexări, deci, cu alte cuvinte, trebuie să existe o corecţie şi la plafon astfel încât raportarea la puterea de cumpărare a celor 2.000 de lei … Trebuie să faci o nouă raportare, să vezi care este nominal pragul de unde începe să crească. E normal să o facem concomitent cu recalcularea pensiilor modificarea acestui prag”, spunea premierul.

În prezent, pensiile sub 2.000 de lei nu sunt impozitate. Impozitul este de 10% din diferența care depășește 2.000 de lei. De exemplu, o pensie de 2.800 de lei este impozitată cu 80 de lei.

Modificările propuse includ:

  • Recalcularea pensiilor de la 1 septembrie.
  • Modificarea plafonului de impozitare a pensiilor, în prezent stabilit la 2.000 de lei.
  • Ajustarea plafonului de impozitare pentru a reflecta indexările și creșterile nivelului de trai.

Aceste măsuri sunt parte a eforturilor guvernului de a actualiza sistemul de pensii în funcție de puterea de cumpărare actuală.

Cel mai bun sistem european de gestionare al Pensiilor

Evaluarea celor mai bune sisteme de pensii din Europa implică analiza mai multor factori, cum ar fi adecvarea, sustenabilitatea și integritatea. Pe baza acestor criterii, Olanda se situează constant pe primul loc în diverse evaluări internaționale.

Factori Cheie în Evaluarea Sistemelor de Pensii

  1. Adecvarea: Acest criteriu măsoară cât de bine sistemul de pensii oferă venituri suficiente pentru a preveni sărăcia și a menține standardele de viață de dinaintea pensionării. Olanda obține punctaje înalte în această zonă datorită schemelor sale de pensii cuprinzătoare, care includ componente publice și private​.
  2. Sustenabilitatea: Acest aspect evaluează capacitatea sistemului de a menține nivelurile actuale de pensii pe termen lung fără a impune costuri excesive generațiilor viitoare. Factorii includ profilul demografic al țării, sănătatea economică și sănătatea financiară a fondurilor de pensii. Islanda și Danemarca obțin, de asemenea, punctaje înalte la sustenabilitate datorită condițiilor economice robuste și nivelurilor înalte de contribuții obligatorii.
  3. Integritatea: Această dimensiune evaluează reglementarea și guvernanța sistemului de pensii pentru a asigura operarea eficientă și transparentă a acestuia. Finlanda se remarcă printr-un scor ridicat de integritate, reflectând o guvernanță puternică și încrederea publicului în sistem​.

Țările cu Cele Mai Performante Sisteme de Pensii

  1. Olanda: Sistemul de pensii olandez este apreciat pentru abordarea sa echilibrată. Acesta include o pensie publică puternică care asigură un venit de bază pentru toți pensionarii, suplimentată de pensiile ocupaționale cvasi-obligatorii care acoperă o parte semnificativă a forței de muncă. Nivelul ridicat de finanțare și cadrul de reglementare solid contribuie la clasarea sa de top​.
  2. Islanda: Cunoscută pentru schemele sale de pensii cuprinzătoare și generoase, Islanda combină contribuțiile obligatorii ale angajatorilor și angajaților cu pensiile private opționale. Acest amestec asigură rate ridicate de înlocuire, oferind pensionarilor un standard de viață confortabil. Sustenabilitatea sistemului este susținută de performanța economică puternică a Islandei și nivelurile scăzute de datorii publice.
  3. Danemarca: Sistemul de pensii al Danemarcei include o pensie de bază universală, suplimente testate în funcție de mijloace și pensii ocupaționale, care împreună oferă o rată ridicată de înlocuire. Sustenabilitatea și integritatea sistemului sunt susținute de o gestionare financiară prudentă și o supraveghere reglementară puternică​.

Alte Considerații

  • Portugalia: Deși nu se află întotdeauna pe primele locuri în clasamentele globale, Portugalia se remarcă printr-un scor ridicat de adecvare datorită sistemului său public de pensii bazat pe câștiguri, care asigură un nivel minim de pensie chiar și pentru grupurile cu venituri cele mai mici​.
  • Finlanda: Finlanda este recunoscută pentru integritatea și factorii de calitate a vieții, contribuind la un sistem de pensii de încredere și bine apreciat. Acesta oferă cadre de reglementare robuste și un nivel ridicat de încredere publică, asigurând o livrare și gestionare eficientă a pensiilor​.

Astfel Olanda se evidențiază ca având cel mai bun sistem de calculare a pensiilor din Europa datorită abordării sale echilibrate în ceea ce privește adecvarea, sustenabilitatea și integritatea. Cu toate acestea, țări precum Islanda și Danemarca oferă, de asemenea, modele exemplare care merită luate în considerare.

Aceste sisteme sunt caracterizate prin acoperire cuprinzătoare, cadre de reglementare solide și baze financiare sustenabile, asigurând că pensionarii primesc venituri adecvate și de încredere în anii de pensionare.

Citeste si