În ziua de 20 decembrie, Parlamentul României a fost scena unei dezbateri aprinse cu privire la amendamentul propus pentru eliminarea pensiilor speciale destinată foștilor primari și președinților de consilii județene.
Ionuț Moșteanu, deputat, a fost vocea cea mai puternică în susținerea acestui amendament, exprimându-și dezamăgirea față de decizia colegilor săi de a menține aceste beneficii.
Critica sa s-a îndreptat în mod special către partidele PNL și PSD, acuzându-le de menținerea unui sistem de pensii speciale care, conform afirmațiilor sale, a atins un nivel record de 16 miliarde de lei în 2024, cu 20% mai mult față de anul precedent. Moșteanu a solicitat colegilor săi parlamentari să demonstreze responsabilitate și bun simț prin votarea amendamentului, însă rezultatul a fost diferit. Cu 102 voturi „pentru”, patru „contra” și 203 abțineri, amendamentul a fost respins, ducând la menținerea status-quo-ului în ceea ce privește pensiile speciale.
Amendamentul PNL privind Taxele și Impozitele
În aceeași sesiune parlamentară, un alt subiect de interes a fost abordat: stabilitatea fiscală în România pentru anul 2024. Florin Roman, deputat PNL, a anunțat adoptarea unui amendament care are ca scop prevenirea creșterii impozitelor și taxelor în România în anul următor. Acest amendament, inserat în legea bugetului, vine ca un răspuns la solicitările USR în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Roman a precizat că nu se vor introduce impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi și că nu se va majora sau extinde baza de impozitare pentru cele existente. De asemenea, facilitățile fiscale actuale nu vor fi eliminate sau reduse. Această măsură aduce un suflu de optimism pentru mediul de afaceri și cetățenii români, sugerând o viziune de stabilitate și predictibilitate fiscală pentru anul următor.
Proiectul bugetului de stat pentru 2024
Un alt subiect de interes major în Parlament a fost discutarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024.
Premierul Nicolae Ciucă a prezentat o viziune ambițioasă pentru România, subliniind o creștere semnificativă a bugetului țării. Potrivit declarațiilor sale, bugetul României va atinge suma de peste 350 de miliarde de euro, marcând un moment istoric comparativ cu bugetul de 28,9 miliarde de dolari de la începutul perioadei democratice în 1990.
Această creștere bugetară, de 50 de miliarde de euro față de anul 2023, este direcționată în principal către investiții. Acest lucru reflectă eforturile guvernului de a efectua tranziția de la o economie bazată pe consum la una centrată pe investiții. Astfel, România își consolidează poziția pe scena economică europeană și internațională, punând bazele pentru o dezvoltare durabilă și inclusivă.
