Un raport comandat de Banca Națională a României (BNR) și coordonat de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, tratează problematica deficitului bugetar al României.
Documentul subliniază faptul că ținta de a ajunge la un deficit de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an este nerealistă. Raportul declară explicit că
„atingerea țintei de deficit de 4,4 la sută din PIB în acest an este imposibilă.”
Mai mult, efortul de corectare fiscală, chiar dacă s-ar întinde pe o perioadă mai lungă de timp, riscă să genereze conflicte sociale.
Conform datelor raportului, România are un deficit structural care depășește 5% din PIB, fiind posibil cel mai mare la nivelul Uniunii Europene. Un asemenea nivel al deficitului ar putea atrage reacții adverse din partea piețelor financiare în viitor. Până acum, efectele au fost temperate de câțiva factori, inclusiv nivelul moderat al datoriei publice și rezervele valutare solide ale BNR.
Provocările fiscale ale României: Venituri scăzute și structură inechitabilă
Un alt aspect relevat de raportul BNR se referă la nivelul veniturilor fiscale ale României. În prezent, țara are cele mai mici venituri fiscale din UE, cuprinse între 26-27% din PIB, exceptând Irlanda. Daniel Dăianu avertizează că „Banii europeni nu pot preveni însă nevoia de corecție.”
Pentru o corecție eficientă, experții consultați de BNR sugerează mai multe direcții de acțiune. Printre acestea se numără eliminarea facilităților fiscale, optimizări abuzive, precum și creșterea eficienței ANAF în colectarea veniturilor. În plus, trebuie să fie regândite și țintite cheltuielile sociale, astfel încât asistența să fie acordată doar celor care au cu adevărat nevoie.
În concluzie, ținta de reducere a deficitului sub 5,5% din PIB este văzută ca o provocare reală pentru anii viitori. Efortul de corecție va avea un impact semnificativ asupra societății românești, cu potențialul de a genera conflicte dacă nu este gestionat corespunzător.
Acesta este un „test sever pentru societatea românească”, în opinia lui Daniel Dăianu, care trebuie abordat cu precauție pentru a evita un „război distribuțional.”
În contextul acestor provocări, tranziția la euro este considerată o țintă accesibilă doar dacă se rezolvă problema deficitului bugetar. Trecerea la moneda europeană este estimată a avea loc la finalul acestui deceniu, sub rezerva îmbunătățirii parametrilor macroeconomici, inclusiv a deficitului bugetar.
