Demisie cu răsunet după scandalul apei din Prahova. Se lasă cu scandal mare

Încă de la începutul declarațiilor, șefa de la Mediu a anunțat o demisie la vârful instituției care gestionează resursele de apă din România.

Demisia de la vârful Apelor Române

Buzoianu a confirmat că Florin Ghiță, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, și-a depus demisia de onoare. Declarația a fost scurtă și fără echivoc:

„Am primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță”.

Ghiță fusese numit în septembrie 2025, cu un mandat public definit prin transparență și reorganizare. La momentul instalării sale, ministrul sublinia misiunea noului director:

„un mandat foarte clar de transparență, un mandat foarte clar de reorganizare”.

Cariera lui Florin Ghiță este legată de structurile din teren – Administrația Bazinală de Apă Argeș–Vedea și SGA Ilfov–București. Portretul făcut atunci de ministru punea accentul pe experiență practică:

„Deci un om care a lucrat în teren, un om care va putea să construiască din nou legătura între ANAR, ABA-uri și SGA-uri. Un om care din 2023 are calitatea de inginer șef al aceleiași Administrații din București–Ilfov”.

Retragerea lui Ghiță survine după alte schimbări operate anterior în vârful instituțiilor de apă. Diana Buzoianu îl demisese pe fostul director al ANAR, Sorin Lucaci, invocând pierderea a peste 300 de milioane de euro din PNRR, fonduri esențiale pentru lucrări de protecție la inundații.

Cum s-a declanșat criza apei din Prahova

Criza a izbucnit când aprox. 107.000 de locuitori din 13 localități din Prahova și o localitate din Dâmbovița au rămas fără apă potabilă mai multe zile. În centrul problemei s-a aflat barajul Paltinu, golit pentru lucrări de decolmatare, exact în perioada unor ploi torențiale. Consecința: turbiditatea a crescut peste limitele care permit tratarea, ceea ce a impus oprirea furnizării în toate cele 14 localități vizate.

Conflictele dintre instituțiile responsabile s-au intensificat și din cauza unei opriri făcute fără un avertisment prealabil către populație. Corpul de Control al ministerului a fost trimis la Exploatare Sistem Zonal Prahova și la Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița, după ce ministrul a reproșat lipsa comunicării riscurilor:

„cunoșteau riscurile, dar nu au anunțat că nu pot gestiona situația”.

Reacțiile politice nu au întârziat: voci din PSD au cerut explicații și au indicat-o pe Buzoianu drept responsabilă, în timp ce autoritățile locale și cele centrale s-au contrazis în privința vinovățiilor. Tonul public a devenit tot mai apăsat pe măsură ce efectele întreruperii s-au simțit în comunitățile afectate.

Poziția ministrului rămâne fermă: nu își dă demisia. Ea a explicat că disfuncțiile din sistemul de apărare și gestionare a resurselor de apă sunt rezultatul a „35 de ani” de acumulări și că nu pot fi corectate în câteva luni. De asemenea, a reamintit că instituțiile din teritoriu trebuie să-și asume responsabilitățile operaționale, nefiind posibil un „micromanagement” de la nivel central.

În plan administrativ, Corpul de Control analizează documentele și fluxurile decizionale de la operatorul zonal și de la ABA Buzău–Ialomița, pentru a stabili unde s-au produs blocajele: proceduri interne, coordonare între entități sau comunicarea către populație. Rezultatele acestor verificări sunt așteptate să reconfigureze modul în care sunt planificate lucrările de decolmatare și gestionate situațiile cu turbiditate ridicată, inclusiv standardele de informare publică și scenariile de avarie.