Demisie cu răsunet după scandalul apei din Prahova. Se lasă cu scandal mare

Anunțul vine pe fondul tensiunilor dintre instituțiile responsabile și al presiunilor politice declanșate de incapacitatea de a gestiona la timp situația.

Demisia de la Apele Române și explicațiile ministrului

În cadrul conferinței, ministrul a confirmat că directorul general al Apele Române, Florin Ghiță, a renunțat la funcție.

„Am primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță”.

Ghiță fusese numit în septembrie 2025, cu un mandat axat pe reformă și transparență. La momentul instalării, Buzoianu sublinia că noul șef are

„un mandat foarte clar de transparență, un mandat foarte clar de reorganizare”.

Cariera lui Florin Ghiță s-a desfășurat preponderent în teren, în cadrul Administrației Bazinale de Apă Argeș–Vedea și la SGA Ilfov–București, unde, din 2023, a ocupat rolul de inginer-șef. Despre el, în 2025, ministrul afirma:

„Deci un om care a lucrat în teren, un om care va putea să construiască din nou legătura între ANAR, ABA-uri și SGA-uri.”

Retragerea lui Ghiță urmează altor mișcări la vârful instituțiilor de apă: anterior, Buzoianu îl demisese pe Sorin Lucaci de la conducerea Administrației Naționale Apele Române, pe fondul pierderii a peste 300 de milioane de euro din PNRR, fonduri considerate esențiale pentru proiectele de protecție la inundații. Deciziile arată că Ministerul încearcă să reconfigureze rapid lanțul de responsabilități, după verificările declanșate de criza din Prahova.

Cum s-a ajuns la criza apei în Prahova și miza politică

Scenariul care a blocat alimentarea cu apă a fost generat de lucrările de decolmatare la barajul Paltinu, operațiune care a presupus golirea acumulării. Episodul s-a suprapus cu ploi torențiale, iar turbiditatea crescută a făcut imposibil tratamentul în stațiile de apă. Rezultatul: oprirea furnizării în 13 localități din Prahova și într-o localitate din Dâmbovița, cu peste 107.000 locuitori afectați timp de mai multe zile.

Oprirea a venit fără anunț prealabil, fapt ce a alimentat frustrarea populației și a expus disfuncționalități majore în comunicarea dintre operatori și autorități. Ministrul a trimis Corpul de Control la Exploatare Sistem Zonal Prahova și la Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița, după ce a constatat că avertismentele interne nu au fost urmate de măsuri sau informări către public.

„[Instituțiile] cunoșteau riscurile, dar nu au anunțat că nu pot gestiona situația”.

Pe plan politic, criza a provocat reacții dure. Voci din PSD au pus responsabilitatea pe umerii ministrului și au cerut măsuri ferme, în contextul în care peste o sută de mii de oameni au rămas fără apă potabilă. Buzoianu a răspuns că problemele din sistem sunt rezultatul a

„35 de ani”

de acumulări și amânări, care nu pot fi remediate în câteva luni.

În pofida presiunilor, ministrul a anunțat că nu își va da demisia. A reafirmat că instituțiile din teritoriu trebuie să-și asume atribuțiile curente, iar nivelul central nu poate practica „micromanagement” pentru fiecare incident, insistând pe responsabilizarea operatorilor regionali și a administrațiilor bazinale.

Criza de la Paltinu a expus vulnerabilități structurale: lipsa unei coordonări stricte între lucrările tehnice și avertizarea comunităților, dependența de condițiile meteo extreme și absența unor protocoale de comunicare predictibile cu publicul. În plan administrativ, raportul Corpului de Control și demisia lui Florin Ghiță creează premisele unei reorganizări a fluxurilor decizionale dintre ANAR, ABA-uri și SGA-uri, cu accent pe trasarea clară a responsabilităților operaționale.

Pe termen scurt, așteptările se concentrează pe remedierea comunicării către populație la viitoare lucrări planificate în bazine hidrografice sensibile și pe evaluarea modului în care operatorii locali vor integra lecțiile crizei în procedurile curente — inclusiv în ceea ce privește avertizarea, gestionarea turbidității și colaborarea interinstituțională, fără a îndepărta principiul enunțat de ministru privind evitarea „micromanagement”-ului la centru.