Home > Social Media > Descoperă satul unde lenea e lege: De ce refuză locuitorii să muncească
Social Media

Descoperă satul unde lenea e lege: De ce refuză locuitorii să muncească

Descoperă satul unde lenea e lege: De ce refuză locuitorii să muncească

Iată localitatea din România unde lenea predomină: comuna Dângeni, Botoșani, unde majoritatea locuitorilor trăiesc din ajutoare sociale.

Comuna Dângeni din județul Botoșani a devenit faimoasă, dar nu în sensul pozitiv la care s-ar aștepta mulți. În această mică localitate, lenea pare să fi devenit o trăsătură de bază, iar mulți locuitori preferă să petreacă timpul la cârciumă în loc să meargă la muncă. Situația din Dângeni este complexă și aduce în lumină o serie de probleme sociale și economice care afectează comunitatea.

Ajutorul social, o soluție comodă pentru mulți

În Dângeni, un număr semnificativ de locuitori trăiesc din ajutorul social sau din pensiile bătrânilor din familie. Aproximativ 800 de persoane din comună beneficiază de aceste tipuri de suport financiar, ceea ce le oferă un minim necesar pentru a supraviețui fără a fi nevoiți să muncească. Aceasta este o realitate care afectează negativ economia locală și starea de spirit a comunității.

Primarul comunei, Cătălin Rotundu, a încercat în mod activ să găsească soluții pentru a schimba această situație. Deși au fost aduse în localitate oferte de muncă de la diverse firme, cum ar fi GT Company din Botoșani și o societate comercială din Sibiu, interesul sătenilor pentru aceste oportunități a fost aproape inexistent. În ciuda eforturilor depuse pentru a atrage angajați, doar o mână de oameni au răspuns pozitiv.

„M-am făcut de râs acolo. Am vrut să-i ajut şi au venit 20 de oameni din atâţia care nu au loc de muncă. Este incredibil. Am ajuns să mă rog de ei să muncească. Şi pe reţelele de socializare le-am comunicat că nu mai pot sta numai din ajutor social“, a declarat primarul Rotundu.

Motivele refuzului de a munci

Există mai multe motive pentru care locuitorii din Dângeni refuză să meargă la muncă. Unii spun că salariile oferite sunt prea mici și nu merită efortul. „Nu mă interesează locuri de muncă pe bani puţini. Aici sunt prost plătite locurile de muncă. Eu vreau minimum 2.000 de lei. Eu am şcoala vieţii. Am fost ultima oară în Oradea la şosele“, mărturiseşte Marius Atudoroaie, un localnic.

Alții invocă probleme legate de îngrijirea copiilor sau pur și simplu preferă să trăiască din ajutorul social. Dănuț Boghian, un alt locuitor al comunei, explică: „Dacă lucrez şi cu ziua, pierd ajutorul social. Este bine şi aşa, cu ajutorul social. Primesc 400 de lei şi, cu alocaţiile copiilor, ne descurcăm cum putem. Dar nu mă tentează altceva. E bine aşa“.

Impactul asupra comunității

Lipsa dorinței de a munci are consecințe semnificative asupra comunității din Dângeni. Pe lângă problemele economice evidente, există și un impact social negativ. Cei care doresc să muncească și să contribuie activ la bunăstarea localității se simt adesea descurajați și izolați. În plus, dependența de ajutoarele sociale poate crea un cerc vicios, perpetuând lipsa de motivație și de inițiativă.

Primarul Rotundu și administrația locală continuă să caute soluții pentru a motiva locuitorii să accepte locurile de muncă disponibile și să contribuie la dezvoltarea comunității. Însă, fără o schimbare semnificativă în mentalitate și fără suport adecvat din partea autorităților superioare, problema pare să rămână una greu de rezolvat.

Citeste si