Literatură

Despre Aldous Leonard Huxley nu se poate vorbi decât la superlativ

Credit imagine: latimes.com

Despre Aldous Leonard Huxley nu se poate vorbi decât la superlativ, din orice unghi ai aborda problema. Erudiția, decența, spiritul critic ascuțit se poate spune că le-a moștenit din familie, având o ascendență absolut impresionantă.

Aldous Huxley a fost nepotul  proeminentului biolog Thomas Henry Huxley, cel mai aprig susținător al evoluționismului și implicit și al lui Charles Darwin. Bunicul din partea mamei, poetul Matthew Arnold, a scris celebra colecție de eseuri Culture and Anarchy. A fost al treilea copil al biografului și omului de litere Leonard Huxley; printre frații săi se numărau fiziologul Andrew Fielding Huxley, care a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 1963, precum și biologul Julian Huxley, primul director al UNESCO.

A fost educat la Eton, perioadă în care a devenit parțial orb din cauza cheratitei. I-a mai rămas suficient văz pentru a putea citi (cu greu, ce-i drept). A absolvit Balliol College, Oxford, în 1916. A publicat prima sa carte în 1916 și a lucrat la un periodic -Athenaeum- din 1919 până în 1921. Ulterior s-a dedicat propriilor sale scrieri, petrecându-și o mare parte din timp în Italia până la sfârșitul anilor 1930, când s-a stabilit în California.

Huxley s-a impus ca autor de prim rang cu primele sale două romane publicate, Galben de Crome (1921) și Fân Antic (1923), acestea fiind satire malițioase despre impostura cercurilor literare și intelectuale engleze ale epocii sale. Frunze uscate (1925) și Punct contrapunct (1928) sunt lucrări scrise într-un mod similar.

Brave New World (1932) a marcat un punct de cotitură în cariera lui Huxley: la fel ca opera sa anterioară, avem în față un roman fundamental satiric, care exprimă, de asemenea, în mod viu și argumentat neîncrederea lui Huxley față de tendințele secolului al XX-lea, atât în domeniul politicii, cât și în cel al tehnologiei. Romanul prezintă o viziune de coșmar despre o societate viitoare în care condiționarea psihologică stă la baza unui sistem de castă, determinat științific și imuabil care, la rândul său, distruge individul și individualitatea în timp ce acordă tot controlul unui singur stat mondial.

Credit imagine: seecannes.com

Romanul Orb prin Gaza (1936) continuă să tragă cu brio un semnal de alarmă asupra goliciunii și lipsei de scop experimentate în societatea contemporană, dar relevă în același timp și interesul crescând al lui Huxley pentru filozofia și misticismul hinduse, ca o alternativă viabilă la sistemul tradițional de credință. Multe dintre lucrările sale ulterioare reflectă această preocupare, în special The Perennial Philosophy (1946). În romanul Cântec de lebădă (1939), publicat la scurt timp după ce s-a mutat în California, Huxley și-a îndreptat atenția către societatea americană, decadența și acele elemente de supra-realism.

Revenind la The Perennial Filosophy/ Philosophia perennis, în descrierea ediției apărute la Editura Polirom, aflăm că aceasta se constituie într-o „inspirată selecţie de texte religioase esenţiale pentru budismul Zen, hinduism, taoism, misticismul creştin şi islam, de care autorul se foloseşte pentru a dezvălui „realitatea divină” comună tuturor credinţelor. Volumul include, printre altele, numeroase texte din Meister Eckhart, Rumi, Lao Zi sau Zhuangzi, precum şi din Bhagavad-Gita, Cartea tibetană a morţilor sau Upanişade, pe baza cărora Huxley analizează credinţele spirituale ale diferitelor tradiţii religioase, evidenţiind existenţa anumitor constante ale spiritului omenesc, a unor idei universale ce constituie esenţa oricărei mari filosofii sau religii. ”

Nu-i de mirare că prima oară când am citit-o mi-a fost foarte greu să avansez cu lectura. Nu aveam nici cea mai mică idee despre textele pe care le analizează în carte, despre importanța lor. Și totuși, ideea este atât de simplă, relevată și în Porțile Percepției(1954). Despre cât de interconectați suntem între noi, despre cum toate sunt unul și unul este tot!

Sursă: Filosofia Perenă, Editura Polirom 2009 (Traducere din limba engleză de Daniela Rogobete). ISBN: 978-973-46-7563-0