Drama neștiută a Corinei, tânăra de 26 ani care și-a pierdut viața pe A1, alături de fiica ei de 5 ani. Crescuse în plasament, iar Melissa |

Prieteni și cunoscuți își amintesc de un chip luminos și de o mamă care a luptat să îi ofere fiicei sale ceea ce ea nu avusese.

Accidentul de pe A1: ce s-a întâmplat

Tragedia s-a produs, miercuri dimineață, pe sensul Deva–Sibiu, în dreptul kilometrului 351. Mașina în care se aflau Corina, micuța Melissa și un bărbat s-a izbit de un TIR poziționat perpendicular pe direcția de mers. Forța loviturii a fost fatală pentru tânăra mamă, care a murit pe loc.

Copila a fost găsită în stop cardio-respirator; echipajele medicale au încercat s-o salveze, însă s-a stins în drum spre spital. Bărbatul aflat în autoturism a supraviețuit, fiind transportat în stare gravă la o unitate medicală. Autoritățile investighează circumstanțele exacte ale producerii accidentului, urmând să stabilească toate detaliile privind dinamica impactului.

„Pe Corina am cunoscut-o cu mulți ani în urmă, în timpul unei vizite într-un centru social din Botoșani. Mi-a atras atenția chipul ei luminos… dar sufletul ei era încercat de multe greutăți. Mi-a spus șoptit că își dorește mult să stea de vorbă cu un preot. Printre uși, mi-a dat numărul ei de telefon și am contactat-o ulterior. S-a întâlnit cu soțul meu, care este preot, și astfel am păstrat legătura. Am vizitat-o la centrul social unde a crescut de mică, apoi ne-am reîntâlnit în Italia, iar ultima dată la Biserica Pacea din Botoșani. A avut o viață grea, dar a continuat să lupte, să zâmbească, să se ridice… Și-a dorit să clădească pentru fetița ei tot ceea ce ea nu a avut și, mai ales, să o înconjoare cu toată dragostea ei.”

O viață între greutăți și speranță

Corina a crescut într-un centru de plasament din Pomârla, județul Botoșani. În ciuda lipsurilor, a rămas un om cald, hotărât să rupă cercul neajunsurilor. S-a angajat în Italia, unde a muncit din greu pentru a-și susține familia și pentru a-i oferi fiicei sale un viitor mai bun.

Întoarsă periodic în țară, obișnuia să se implice în gesturi de solidaritate, împărțind daruri celor în nevoie. Pentru Corina, Melissa era mai mult decât o motivație; era, cum îi spuneau apropiații, „lumina ochilor ei”. Prietenii și oamenii care au întâlnit-o vorbesc despre o tânără discretă, însetată de normalitate, pentru care familia însemna totul.

Traseul ei, marcat de obstacole, a fost dublat de eforturi constante de a construi un cămin stabil pentru fiica sa: școală, siguranță, mici bucurii împărtășite. De fiecare dată când revenea acasă, prioritatea era să transforme zilele scurte petrecute împreună în amintiri luminoase, în ciuda drumurilor lungi și a oboselii adunate.

Impactul acestei pierderi depășește cercul familial: comunitatea din care a plecat și cea în care muncea rămân puternic marcate. Ancheta polițiștilor continuă pentru a clarifica toate împrejurările, în timp ce cei care au cunoscut-o pe Corina își amintesc de bunătatea ei și de drumul pe care a încercat să-l scrie altfel pentru fiica sa.