Literatură

Ecaterina cea Mare – Memoriile Țarinei care a schimbat lumea

Ecaterina cea Mare – Memoriile Țarinei care a schimbat lumea

Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst a renunțat la toate aceste nume și titluri pentru a deveni Ecaterina la vârsta de 15 ani. Extrem de lucidă își dorea câteva lucruri: să placă împărătesei, soțului său și poporului rus. Venea din Germania ca să se căsătorească în Rusia cu Marele Cneaz, Petru. Pentru că I s-au recunoscut meritele reușitelor sale multilaterale unul dintre titlurile ce i s-au dat este cel de „Ecaterina cea Mare”. Mai întâi am văzut serialul. Am descoperit o Ecaterina gata să facă orice pentru a fi pe placul soțului ei, a mamei lui și a întregii țări, a Rusiei, așa cum și afirmase că își dorea. Din acest motiv acceptă foarte multe umilințe din partea soțului ei, unele de neimaginat. Petru era un bărbat crud, mare iubitor de femei la curte și în consecință o neglija puternic pe Ecaterina, soția sa, ceea ce o punea în postura de a fi umilită de celelalte doamne de la curte.

Este o carte ca un bildungsroman despre devenirea unei femei, a unui caracter, formarea unei impresionante personalități, supusă în primii ani la curte mamei sale care o însoțește pentru această căsătorie, dar și mamei împăratului, nu iese niciodată din cuvântul lor, se străduiește să nu supere pe nimeni și încearcă să-și ocupe timpul cu studiul. Începe să învețe limba rusă. Vrea să știe să vorbească în limba soțului ei, dar mai ales vrea să afle despre uneltirile pe care le pun la cale rusoaicele din preajma sa. Nu vrea să fie lipsită de nicio informație. O minte sclipitoare, lucidă. Îl sfătuiește pe soțul său în multe dintre situațiile fatidice pentru Rusia, își formează cerc de erudiți și cerc de influență, pentru că soțul său nu asculta mereu sfaturile ei și nu mereu lua cele mai bune decizii pentru țară.

Ecaterina cea Mare, Memoriile Țarinei care a schimbat lumea

Este un jurnal plin de compasiune pentru femeile din întreaga lume care devin soții. Afișează momentele sale bune și momentele mai puțin bune. Ne lasă să vedem că viața ei nu este neapărat viața unei regine, că stă uneori în frig și fără mobile în anumite case, uneori doarme cu câinii pentru că Petru așa cere sunt secvențe în care nu are parte de liniște sau de strop de libertate. Este puternic interesată de științe și de evoluția poporului rus. Astfel că organizează și anumite evenimente la curte unde invită cei mai importanți oameni de știință din toată lumea.

Lui Petru, știința i se pare irelevantă, mai importante sunt jocurile rusești de la curte sau spartul paharelor de votcă, dresajul câinilor, sau efectiv vânătoarea, vânătoare la care o obligă și pe Ecaterina să-l urmeze la un moment dat. Astfel, Ecaterina, conștientizează încă o data plăcerea cu care soțul său ucide animale, lipsa lui de empatie și de emoții. Nu îi este străin acest lucru, de la un punct își dorește să aibă o relație cu soțul ei mai degrabă profesională, știe de toate aventurile lui, i se comunică, sunt perioade când el sosește în dormitorul conjugal pentru a-i destăinui suferințele sale în amor. Cum se poate simți o soție în aceste condiții?

Ei bine, Ecaterina întreprinde călătorii și consolidează relații acolo unde soțul ei nu reușește și astfel își extinde influența. În relația cu soțul său nimic nu mergea, pentru că el era absolut indiferent. După nouă ani de căsătorie, Ecaterina era încă fecioară, soțul ei avea o infirmitate care putea fi lesne înlăturată prin operație, dar el se temea de această operație. Se aștepta, însă, de la ea să procreeze, dar în aceste condiții îi era, vădit, imposibil. Saltîkov și Narîșchin îi sunt propuși de împărăteasa Elisabeta pentru a procrea un moștenitor pentru Rusia. În același timp Marele Cneaz acceptă operația, iar identitatea lui Pavel I, primul moștenitor, rămâne incertă.

Ecaterina merge până într-acolo încât acceptă exploatarea pe care i-o propune împărăteasa, dar pe de altă parte, vedem în carte, este foarte conștientă de tot ce se petrece, și cum vede atâta lipsă de emoție în jur și are nevoie de afecțiune, acceptă bucuroasă propunerea împărătesei. Viața sa se va schimba radical din acel moment. Ei bine, s-a spus despre ea că a avut o sexualitate debordantă și un număr mare de amanți, nu se știe câte dintre cele spuse despre ea sunt reale. De multe ori i-au fost atribuite în istorie nedreptățile pe care le comitea Marele Cneaz, cel lipsit de scrupule, pentru că astfel probabil se întâmpla disculparea acestuia de la omoruri și alte fapte oribile de care a fost acuzat.

Memoriile Ecaterinei cea Mare este o carte care vindecă, plină de adevărul acestei femei, care a vrut să dezmintă toate neadevărurile și faptele oribile comise de soțul ei și atribuite ei, în schimb, fără să vrea, ne-a revelat o femeie cu un caracter nobil, cultă, mereu dornică de a învăța și o femeie care a respectat cu sfințenie Rusia și care a extins această țară prin puterile ei. L-a influențat pe soțul ei, dar nu a fost ea vinovata pentru ucideri. Ea nu a comandat așa ceva niciodată, dimpotrivă. A mers și pe front să vadă ce se petrece acolo, ce răniți sunt și cum poate aduce pacea. Dorința ei cea mai mare a fost ca Rusia să devină un imperiu plin de pace, umanitate, și un mare centru cultural, câteva dintre deziderate i-au reușit, pacea, nu.

Cartea Ecaterina cea Mare, Memoriile Țarinei care a schimbat lumea, se poate comanda aici!