Guvernul se gândește serios la ideea de a anula tichetele de masă clasice și a le înlocui cu cele doar în format digital și dorește să le impoziteze cu 10%.
Decizia poate avea repercusiuni notabile asupra economiei și bugetului național, putând duce la pierderi de aproape 6 miliarde de lei. Aceste informații provin dintr-un studiu realizat de o firmă de consultanță.
Taxarea tichetelor de masă încurcă echilibrul economic
În funcție de datele adunate de compania Frames, cei care furnizează servicii din industria alimentară ar putea înregistra o reducere a veniturilor cu până la 30%. Situația devine și mai preocupantă dacă privim la scala întregii economii. Se pare că o majoritate covârșitoare de cetățeni ai României utilizează aceste tichete în locuri precum supermarketuri sau cantine.
„Pe lângă posibila majorare a taxelor pentru micii antreprenori, taxe crescute în domeniul imobiliar și o potențială creștere a TVA pentru diverse servicii, peste 3 milioane de conaționali ar putea pierde brusc o sursă esențială de venit, adică tichetele de masă. Ideea Guvernului de a impozita aceste beneficii cu 10% poate încuraja numeroase companii să renunțe la ele, mai ales dacă acestea nu au fondurile necesare pentru a acoperi noile taxe. O altă idee controversată ar fi aceea de a permite oamenilor să primească contravaloarea tichetelor direct în numerar”.
Specialiștii Frames subliniază că dacă tichetele de masă ar fi oferite în numerar, s-ar pierde esența lor. Principalul lor rol, care este acela de a fi utilizate pentru servicii de alimentație și pentru cumpărături alimentare, ar fi compromis.
De asemenea, studiul evidențiază că:
„Proiectul recent al ordonanței lasă loc pentru ca banii să fie folosiți în diverse moduri, de la achiziția de țigări și alcool, la jocuri de noroc. Deși tichetele de masă sunt valabile doar pe teritoriul României, suma echivalentă în bani ar putea fi cheltuită oriunde, fără posibilitatea de a fi urmărită”.
Pe de altă parte conform unui studiu recent al OECD, utilizarea tichetelor în format electronic are mai multe avantaje. Acestea protejează împotriva pierderilor, furturilor și fraudelor, datorită sistemelor de plată sigure și standardelor ridicate din domeniu. Ele contribuie și la incluziunea socială și la stimularea economiei locale.
Regulamentul adoptat de Parlamentul European subliniază posibilitatea de a furniza alimente sau asistență materială de bază celor mai defavorizați prin intermediul tichetelor sau cardurilor. Acest lucru se face cu condiția clară ca respectivele instrumente să fie folosite exclusiv pentru achiziționarea bunurilor menționate.
Conform „Articolul 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European şi al Consiliului„, tichetele, cardurile sau alte instrumente de acest gen trebuie să aibă un scop strict definit: achiziționarea alimentelor și/sau asistenței materiale de bază.
Schimbările zguduie industria HoReCa
Industria HoReCa din România a avut o creștere semnificativă în ultimii ani. Astfel, în 2022, cifra de afaceri înregistrată s-a situat la 19,8 miliarde de lei. Comparativ, acum zece ani, aceasta era de doar 3,4 miliarde lei.
Mai mult, estimările pentru 2023 indică faptul că această cifră va depăși suma de 20 de miliarde de lei. Această evoluție pozitivă are la bază extinderea numărului de companii, unităților de deservire și diversificarea ofertelor de servicii.
Datele adunate de compania de consultanță subliniază importanța tichetelor de masă în acest sector. Astfel, există peste 15.000 de firme care angajează peste 95.000 de persoane și care au axat o mare parte din afacerile lor pe tichetele de masă. Tichetele au un rol vital pentru multe rețele de magazine alimentare, contribuind cu între 5 și 10% la cifra de afaceri. Analistii spun:
„Dacă firmele vor renunţa la ele, pe fondul taxării, sau beneficiarii vor putea să folosească banii în alte scopuri, multe dintre aceste afaceri ar putea intra în faliment. Pentru multe reţele de magazine alimentare, achiziţiile pe tichete de masă reprezintă între 5 şi 10% din cifra de afaceri. Dacă banii nu vor mai fi alocaţi produselor alimentare, pierderile vor fi unele semnificative, pe întreg lanţul, de la producător la retailer.”
Privind în exterior, am identificat două situații notabile. Primul exemplu este cel al Cehiei. Acolo, o măsură similară cu cea discutată în România a fost implementată cu doi ani în urmă. Rezultatul? O grevare semnificativă a bugetului, cu pierderi între 146 milioane de euro și 215 milioane de euro, în 2022.
În Belgia, atunci când s-a discutat despre o astfel de măsură, reacția a fost imediată. Consiliul Constituțional a punctat clar posibila discriminare în legătură cu această măsură. O scrisoare deschisă, susținută de 35 de organizații, de la patronate la sindicate, a punctat:
„sumele acordate în bani sunt de fapt salariu, prin urmare fie primesc toţi angajaţii din ţară facilităţi fiscale identice pentru o parte a salariului, fie nu se implementează o astfel de măsură„.
În România, se observă că un număr impresionant de angajați, apropiat de trei milioane, sunt beneficiari ai tichetelor de masă electronice. Astfel de tichete au început să fie oferite angajaților încă din 1998.
Dacă toate companiile care activează pe teritoriul României ar oferi suma maximă permisă pentru aceste tichete de masă, valoarea totală a programului ar ajunge la o cifră anuală de peste 25 de miliarde de lei. Această cifră se bazează pe o valoare medie de 35 de lei pentru fiecare tichet, oferit în 20 de zile pe parcursul unei luni.
Totodată, industria ospitalității a înregistrat schimbări semnificative. Rapoartele realizate de Alianța pentru Turism arată că suspendarea sau eliminarea voucherelor de vacanță, sau optarea pentru plata alternativă în bani, a determinat o reducere a încasărilor cu aproape 35%.
Studiile realizate de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) indică faptul că tichetele de masă se numără printre cele mai valorate beneficii extra-salariale primite de angajați în România.
Academia Română a investigat și ea această temă, ajungând la concluzia că pentru fiecare leu oferit sub formă de tichet de masă, se înregistrează un plus de încasări bugetare de 40 de bani. Asta înseamnă că, pentru fiecare leu scutit din contribuțiile sociale, economia locală primește aproape patru lei.
Tichetele de masă generează venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de aproximativ 40%. Astfel, pentru fiecare 380.000 de lei cheltuiți cu tichetele de masă, se poate crea un nou post de muncă.
